„România importă mâncare și exportă materie primă, deci, implicit, subvenții”, a declarat Emil Dumitru, producător agricol și fostul președinte al Federaţiei Naţionale Pro Agro, la postul de televiune B1TV, în emisiunea AgroTalk din data de 18 septembrie 2019.
Producțiile agricole interne sunt susținute cu fonduri europene, dar și cu sume în completare de la bugetul statului, iar beneficiarii principali ai prețurilor susținute de subvenții sunt procesatorii externi sau crescătorii de animale din statele către care sunt livrate cantități importante din culturile românești, adesea imediat după recoltare. Acest lucru este confirmat de datele Comisiei Europene, care arată că România are cele mai mari volume de materii prime agricole furnizate la export, în acest an comercial care a început la 1 iulie a.c., atât la grâu și porumb (România este pe primul loc), cât și la orz (locul al doilea). Iar vânzările au loc indiferent de preț, pe de o parte, din cauza lipsei spațiilor de depozitare (o problemă a României care dăinuie de aproape 30 de ani) și, pe de altă parte, din cauza necesarului de bani al fermierilor pentru achitarea inputurilor.
Emil Dumitru precizează pentru postul citat că, în prezent, „suntem la recordul minim absolut la prețul porumbului, sub 50 de bani kilogramul” și, totuși, dintre țările Uniunii Europene, România a exportat cea mai mare cantitate de porumb din noua recoltă. Grâul are, de asemenea, cele mai mici prețuri din ultimii doi ani, acesta fiind și motivul pentru care cererile de ofertă s-au multiplicat, pe piața externă, potrivit firmei de consultanță Agritel.
Prețurile de la Marea Neagră sunt cele mai competitive, iar concurența este susținută de livrările rusești și ucrainene. Grâul francez se apropie de cel din regiunea Mării Negre, în condițiile producției record (peste 39 de milioane de tone, de peste patru ori mai mult decât România) și a unei ținte de export de aproximativ 20 de milioane de tone de grâu.
Cererea pentru produsele alimentare se menține ridicată
România înregistrează un deficit de peste două miliarde de euro în schimburile comerciale cu produse alimentare și animale vii, în relația cu statele membre ale Uniunii Europene, potrivit datelor Institutului Național de Statistică valabile pentru primele șapte luni din acest an.
Comerțul cu țările din Uniunea Europeană reprezintă peste 70% din comerțul internațional al României. Acesta este rezultatul capacităților reduse de procesare în România, pe de o parte, iar, pe de altă parte, este efectul creșterii cererii de produse alimentare stimulată de majorarea veniturilor populației simultan cu reducerea TVA la alimente.
O analiză a băncii centrale arată că cererea de produse alimentare se va menține ridicată. În Raportul asupra inflației publicat în luna august a.c., Banca Națională a României consemnează că „parcursul robust din ultimii ani” al segmentului vânzărilor de mărfuri alimentare este așteptat să continue, după cum sugerează investițiile lanțurilor de retail anunțate pentru perioada 2019-2020.
