Consiliul Suprem de Apărare a Ţării s-a reunit, pe 11 aprilie, la Palatul Cotroceni, sub conducerea lui Klaus Iohannis. În cadrul ședinței a fost analizată dezvoltarea aviației militare a României şi s-a discutat despre sprijinul pe care ţara noastră continuă să-l acorde Ucrainei şi Republicii Moldova. Modernizarea Forţelor Aeriene Militare va continua prin achiziţionarea de avioane de ultimă generaţie F-35.
La şedinţă au participat premierul Nicolae Ciucă, ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, ministrul de Interne, Lucian Bode, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, ministrul Economiei, Florin Spătaru, ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, directorul SRI, Eduard Hellvig, şeful Statului Major al Apărării, Daniel Petrescu, consilierul prezidenţial Ion Oprişor, secretarul Consiliului, Mihai Şomordolea.
Agenda reuniunii s-a axat, în principal, pe situația de securitate din regiunea Mării Negre și pe implicațiile pentru România, pe fondul celor mai recente evoluții, în contextul agresiunii Rusiei asupra Ucrainei, al intervențiilor externe asupra procesului democratic din Republica Moldova, precum și în contextul perspectivelor de continuare a sprijinului NATO, al Uniunii Europene și al comunității internaționale pentru Ucraina.
România continuă să acționeze ferm, unitar și eficient, alături de aliații și partenerii săi, în promovarea securității și a stabilității în regiunea Mării Negre – o zonă de importanță strategică pentru securitatea euroatlantică. Reperul fundamental de acțiune rămâne cel al asigurării securității naționale, iar sprijinirea Ucrainei și a Republicii Moldova contribuie direct la consolidarea securității României.
În perspectiva Summitului NATO de la Vilnius, membrii Consiliului Suprem de Apărare a Țării s-au asigurat că procesele de implementare a măsurilor cu caracter istoric, adoptate anul trecut la Madrid, privind consolidarea pe termen lung a posturii NATO de descurajare și apărare pe Flancul Estic și la Marea Neagră, aflate în derulare, vor fi pe deplin definitivate.
În același timp, menținerea unui sprijin consistent și multidimensional pentru Ucraina, în cadrul NATO și al Uniunii Europene, este de importanță critică pentru asigurarea succesului eforturilor de apărare ale acestui stat, atât în prezent, cât și pe termen lung.
Membrii Consiliului au stabilit, totodată, că efortul țării noastre trebuie să continue să fie unul cuprinzător, care să asigure sprijinul necesar și pentru ceilalți parteneri vulnerabili din regiune. Este vorba, în primul rând, despre Republica Moldova, care, după Ucraina, este cea mai expusă agresiunilor și presiunilor ruse.
De la declanșarea războiului de la granițele noastre, Republica Moldova este supusă unor presiuni pe multiple planuri, cu scopul de a diminua susținerea exprimată de cetățenii săi pentru un curs pro-european ferm, pentru reforme, pentru democrație și prosperitate.
În plus, Republica Moldova este ținta unor acțiuni hibride de destabilizare, de o intensitate și o complexitate fără precedent. Membrii Consiliului au accentuat, în reuniunea de astăzi, modul profesionist, democratic și responsabil în care aceste acțiuni au fost gestionate de autoritățile de la Chișinău.
Discuții privind dezvoltarea aviației militare române
În acest context, au fost analizate modalitățile optime de continuare a unei susțineri hotărâte de către România a eforturilor Republicii Moldova de consolidare a rezilienței sale. Membrii Consiliului au pus accent pe nevoia de adaptare la evoluțiile regionale și de întărire pe mai departe a demersurilor de sprijin în plan european și internațional, în beneficiul Republicii Moldova.
Totodată, în cadrul ședinței CSAT, a fost analizată şi dezvoltarea aviației militare a României. Realizarea unor capabilităţi operaționale de apărare aeriană robuste, credibile, interoperabile, flexibile şi eficiente, destinate atât îndeplinirii angajamentelor asumate ca urmare a calității de stat membru NATO şi UE, cât și descurajării unei posibile agresiuni, reprezintă condiţia esenţială pentru îndeplinirea obiectivelor politicii de apărare a României.
Spectrul capabilităților de apărare menționate va include, printre altele, capabilități sporite de apărare aeriană și anti-rachetă pentru protecția forțelor proprii și capabilități avansate și diversificate de foc și de lovire cu precizie la mare distanță.
Procesul de modernizare a Forțelor Aeriene Militare va continua prin achiziționarea de avioane de ultimă generație F-35. Aceste avioane, dotate cu o gamă largă de senzori avansaţi, capacitate de schimb de informaţii criptate în timp real atât cu platforme aeriene, cât şi cu sisteme de apărare cu baza la sol, capacitate de gestionare reală a imaginii operaţionale a câmpului de luptă, precum şi cu muniţii inteligente de înaltă precizie, permit realizarea şi menţinerea superiorităţii aeriene, condiţie obligatorie pentru asigurarea suveranităţii în spaţiul aerian naţional şi, la nevoie, pentru apărarea acestuia.
În acest sens, membrii Consiliului au aprobat Concepția de realizare a capabilității operaționale de apărare aeriană cu avioane multirol de generația a V-a. În cadrul şedinţei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării au fost analizate şi alte teme din domeniul securităţii naţionale.
F-35 Lightning II este un avion de vânătoare monoloc, multirol, cu tehnologie stealth, un singur motor, conceput atât pentru misiuni de superioritate aeriană, cât și de asalt. Printre capabilitățile sale se numără și recunoaștere aeriană, bombardare strategică, supraveghere militară și război electronic. Avionul este folosit de armatele unor țări precum SUA, Australia, Israel, Norvegia, Țările de Jos, Marea Britanie, Coreea de Sud, Japonia, Canada.
