Românii își riscă banii pe pariuri și criptomonede. Jocurile de noroc au ajuns la un volum de 10 miliarde de lei, iar 8% din populație investește în criptomonede. Specialiștii atrag atenția că aceste obiceiuri reprezintă un pericol real pentru stabilitatea economică a familiilor și a țării.
Românii se joacă cu focul, și asta în cele mai riscante moduri: pariuri și criptomonede. Într-un context economic fragil, în loc să își păstreze economiile sau să investească în ceva durabil, ei aleg să arunce bani pe speranțe nesigure. Florian Neagu, director adjunct la BNR, dezvăluie o cifră șocantă: 10 miliarde de lei cheltuiți anual la jocuri de noroc, iar Eugen Rădulescu, consilier al lui guvernatorului BNR Mugur Isărescu, subliniază că 8% dintre români au investit în criptomonede, într-un articol publicat de Contributors.
„Nu doar că suntem mai săraci, dar preferăm să aruncăm banii pe fereastră, în loc să îi investim în altceva decât fum”, afirmă dur Rădulescu. El avertizează că investițiile în criptomonede sunt o capcană: „Crypto nu produce nimic și nu va produce nimic niciodată”. Cu toate acestea, românii continuă să fie printre cei mai mari investitori în aceste active volatile din Europa.
Problema este cu atât mai gravă cu cât piața criptomonedelor și pariurile nu oferă stabilitate, ci mai degrabă iluzia unui câștig rapid. „Întreaga propagandă în favoarea crypto a fost o listă de minciuni și jumătăți de adevăruri”, adaugă Rădulescu. România depășește media europeană în ceea ce privește tranzacțiile online în ambele domenii riscante: jocuri de noroc și criptomonede. Iar acest apetit nesănătos pentru risc are consecințe devastatoare.
„Într-un anumit sens, îi înțeleg pe entuziaștii crypto, cei care au înghițit pe nemestecate toate gogoșile servite de păpușarii sistemului, adică toți Satoshi Nakamoto, care au speculat în special naivitatea și entuziasmul celor foarte tineri. Cei care abia își admirau tuleiele când a apărut bitcoin desigur că au impresia perenității acestui joc, care durează de când au băut ei prima bere. Lor poți să le explici că bitcoin este mai valoros decât aurul, lor poți să le spui că bitcoin nu este inflaționist, ca dolarul (asta de la urmă chiar e adevarată: cum să fie inflaționist ceva ce nu există?).”, spune Eugen Rădulescu.
Concluzia: într-o epocă în care ne confruntăm cu o instabilitate economică globală, așa cum a fost criza din 2008, românii aleg din nou calea riscului necalculat. Atunci, modelele matematice sofisticate promiteau bogăție infinită, dar au fost urmate de falimentul Lehman Brothers și de prăbușirea piețelor financiare. Astăzi, în fața noilor tentații, istoria riscă să se repete.
