Casa cu lei, una din cele mai cunoscute clădiri din Constanța, este în paragină de circa două decenii. Un loc altădată somptuos este acum trist și părăsit. Proprietarul a fost amendat și supraimpozitat pentru modul în care arată clădirea. Acesta a afirmat că nu poate reabilita monumentul istoric până când taluzul din vecinătate nu va fi consolidat de administrația locală, primăria a spus că nu are în plan acest lucru, pentru că nu este nevoia. Proprietarul, cunoscutul om de afaceri Gabriel Comănescu, a fost supraimpozitat pentru această clădire chiar de primarul Vergil Chițac, pe care l-a susținut pentru a ajunge în această funcție.
După atât amar de vreme, există însă speranța că imobilul va fi reabilitat. Primăria Constanța a eliberat, pe 15 aprilie 2022, un certificat de urbanism pentru consolidarea, restaurarea, reamenajarea și modernizarea sa. Ca să fim mai exacți, actul administrativ vizează „Consolidarea, restaurarea, reamenajarea și modernizarea imobil D+P+1Etaj+Mansardă- Casa cu Lei”.
Beneficiarul investiției este societatea Vega Turism SA. Acționarii principali ai societății sunt GVC INVESTMENT COMPANY LIMITED, cu sediul în Limassol, Cipru, care deține 71,39% din acțiuni, și Gabriel Valentin Comănescu, cu 24,91% și UPETROM ENGINEERING SRL, cu sediul în Ploiești, care deține 3,68%.
Vega Turism SA a avut în 2020 o cifră de afaceri de 15.973.111 lei, un profit de 1.456.474 lei, active imobilizate de 78.510.927 lei și datorii de 36.335.210 lei, potrivit Confidas.ro.
GVC Investment Company Limited este controlată, așa cum arată și inițialele, GVC, de același Gabriel Valentin Comănescu, om de afaceri care controlează Grup Servicii Petroliere, hotelul Vega, Dobrogea TV, dar și alte business-uri.
Reamintim că, recent, consilierii locali municipali au votat un proiectul Reactis, prin care proprietarii care dețin clădiri cu valoare istorică sau de patrimoniu în Zona Peninsulară sau pe strada Ștefan cel Mare vor putea reabilita fațadele acestora cu fonduri rambursabile de la Primăria Constanța.
Construită de un negustor armean
Casa cu lei, un simbol al Constanţei la început de secol XX, a fost construită de un negustor armean. Acolo a locuit mai mulţi ani un important colecţionar de artă, după al doilea război mondial a fost naţionalizată, funcţionând ca restaurant, iar acum este închisă, fiind în paragină.
Impozanta clădire de la malul mării a fost construită după planurile arhitectului român Ion Berindei, între anii 1895 şi 1898. Numele clădirii, Casa cu lei, provine de la existenţa celor patru lei sculptaţi care tronează pe coloanele imobilului.
Clădirea este amplasată în zona veche a Constanţei, în apropiere de Moscheea Carol I şi de Biserica Catolică, unde se află mai multe clădiri vechi, majoritatea fiind însă în stare avansată de degradare. Nici Casa cu lei nu face excepţie, clădirea fiind închisă de mai mulţi ani şi având nevoie de reparaţii capitale.
Casa cu lei a aparţinut negustorului armean Dicran Emirzian.
„Casa cu lei a aparţinut unui negustor armean bogat, Dicran Emirzian, şi a fost construită la începutul secolului trecut după planurile arhitectului Ion Berindei. Iniţial, autorul era necunoscut, dar una din căile prin care am identificat autorul, pentru că planurile nu ne-au parvenit, este că are leii, care sunt un însemn specific al lui Berindei. Unde se văd nişte lei, acolo este Berindei, de exemplu, Muzeul Muzicii, Casa Cantacuzino, de pe Calea Victoriei. Asta este marca arhitectului Berindei. Am găsit planurile semnate de Berindei la arhive şi pentru Palatul Manissalian din Constanţa, construit după planurile lui Berindei. I-am recunoscut stilul şi Casa cu lei este făcută de el”, spunea regretata Doina Păuleanu, pentru Mediafax.
Casa cu lei, realizată în stilul Neorenaşterii italiene, cu elemente neoclasice, a fost ridicată de armeanul Dicran Emirzian pentru familia sa. El era un membru marcant al comunităţii armene şi avea, în centrul Constanţei, un magazin cu mărfuri de lux – „La Luvru”.
La un moment dat, Dicran Emirzian a decis să închirieze locuinţa lui Lazăr Munteanu, un magistrat pasionat de artă, care făcea parte din celebra familie Kalinderu şi care a fost prieten cu mulţi pictori români importanţi. Acesta şi-a expus la parterul casei o impresionantă colecţie de artă, care putea fi admirată din stradă de către trecători.
De altfel, într-o zi, Krikor Zambaccian, cel care avea să devină unul dintre cei mai importanţi colecţionari de artă din România, a văzut, prin ferestrele deschise ale casei, tablourile din colecţia magistratului, fapt care a constituit punctul de plecare al pasiunii lui Zambaccian pentru obiectele de artă.
„În Casa cu lei a locuit la un moment dat un magistrat, Lazăr Munteanu, care era un mare colecţionar din Bucureşti. El a fost magistrat la Constanţa vreo 20 de ani şi a început să colecţioneze obiecte de artă pe care le avea etalate la parterul Casei cu lei. La un moment dat, Zambaccian trece prin zonă, vede tablourile, intră, le admiră, iar acest fapt declanşează pasiunea care va îl va duce către crearea celei mai mari colecţii de artă din România. Zambaccian povesteşte în însemnările lui cum, văzând această colecţie, s-a îndrăgostit de artă”, mai spune Doina Păuleanu.
După primul război mondial, Casa cu lei a devenit, pentru scurt timp, sediu de bancă, documentele vremii indicând că acest lucru s-a întâmplat în 1921.
Apoi, în Casa cu lei a locuit Bebi Emirzian, fiul lui Dicran, până în 1941, când s-a mutat la Bucureşti. Imobilul a avut apoi mai mulţi chiriaşi, iar în 1950 a fost naţionalizat.
În anii ’70, Casa cu lei a trecut printr-un proces de restaurare, fiind transformată într-un restaurant celebru la vremea aceea, care a funcţionat până în primii ani după Revoluţia din 1989.
Acum, Casa cu lei, care de câţiva ani este în proprietate privată, fiind deţinută de unul dintre cei mai bogaţi constănţeni, este închisă întrucât are nevoie de reparaţii importante pentru putea fi din nou funcţională.
V-ar putea interesa și: Ruinele Constanței. Hotelul BTT, deținut de Felix Stroe, o pată pe obrazul orașului
