Sistemul de termoficare din Constanța este în pragul falimentului, la propriu.
Una dintre verigile sale cele mai importante, Electrocentrale Constanța SA (CET Palas), și-a cerut insolvența în instanță!
Dosarul a fost depus în instanță în data de 14 mai și are numărul 2760/118/2019. Primul termen de judecată a fost fixat pentru 28 mai, la ora 8.30.
Din informațiile noastre, Consiliul de Administrația al Electrocentrale Constanța SA a aprobat cererea.
Electrocentrale Constanța SA, care aparține de Ministerul Energiei, și-a bazat cerere pe articolul 66 din Legea nr. 85/2004 privind procedurile de prevenite a insolvenței și de insolvență.
Potrivit Registrului Comerţului, compania a luat fiinţă în anul 2015 şi are sediul social în municipiul Constanţa. Firma provine din schimbarea sediului în alt judeţ. Capital social subscris, de 32.000.000 de lei, integral vărsat, este compus din 3.200.000 de acţiuni nominative. Valoarea unei acţiuni este de 10 lei. Acţionar unic este Statul Român, prin Ministerul Energiei. Persoane împuternicite ale companiei, care se ocupă de producţia de energie electrică, sunt: Badea Ionuţ-Mugurel – administrator, Mureşan Valer-Iosif – administrator, Boblea Ion – administrator, Păun Niculae – administrator, Pătraşcu Marian – administrator, Deaconescu Marius-Dan – director general. Cenzor este Prim-Audit SRL, reprezentat prin Tănase Luminiţa-Marinela.
Compania din Constanța este condusă de către un vicepreședinte ALDE Constanța, Dan Marius Deaconescu. Acesta a avut o indemnizație anuală de aproape 200.000 de lei. A câștigat aproape cât președintele României.
Ziua de Constanța arăta, în anul 2016, legăturile dintre actualul director CET și omul de afaceri Sorin Strutinsky. Detalii AICI.
Iată ce prevede acest articol:
(1) Debitorul aflat în stare de insolvență este obligat să adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozițiilor prezentei legi, în termen de maximum 30 de zile de la apariția stării de insolvență. La cererea adresată tribunalului va fi atașată dovada notificării organului fiscal competent cu privire la intenția de deschidere a procedurii insolvenței.
(2) Dacă la data expirării termenului prevăzut la alin. (1) debitorul este angrenat, cu bună-credință, în negocieri extrajudiciare pentru restructurarea datoriilor sale, acesta are obligația de a adresa tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozițiilor prezentei legi, în termen de 5 zile de la eșuarea negocierilor.
(3) Dacă în cursul negocierilor derulate în cadrul unei proceduri de mandat ad-hoc sau de concordat preventiv debitorul ajunge în stare de insolvență, dar există presupunerea rezonabilă, bazată pe indicii temeinice, că rezultatele negocierilor ar putea fi valorificate în termen scurt prin încheierea unui acord extrajudiciar, debitorul, de bună-credință, trebuie să introducă cererea de deschidere a procedurii în condițiile și termenul prevăzute la alin. (2). În caz contrar, debitorul trebuie să introducă cererea de deschidere a procedurii insolvenței în termen de 30 de zile de la apariția stării de insolvență.
(4) Debitorul în cazul căruia apariția stării de insolvență este iminentă va putea să adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozițiilor prezentului titlu.
(5) Cererile persoanelor juridice vor fi semnate de persoanele care, potrivit actelor constitutive sau statutelor, au calitatea de a le reprezenta, fără a fi necesară o hotărâre a asociaților/acționarilor. În cazul în care prin cererea debitorului se solicită aplicarea procedurii simplificate, se va depune și hotărârea adunării generale a asociaților/acționarilor în acest sens.
(6) La înregistrarea cererii, serviciul de registratură va efectua verificări, din oficiu, cu privire la existența pe rol a unor alte cereri de deschidere a procedurii formulate anterior de creditori. În cazul în care sunt înregistrate cereri formulate de creditori, se soluționează cererea debitorului în procedură necontencioasă, prin aceeași încheiere judecătorul dispunând conexarea cererilor creditorilor, care în cazul deschiderii procedurii devin declarații de creanță, iar dacă se respinge cererea debitorului, se soluționează potrivit art. 72 și următoarele.
(7) Dacă, ulterior înregistrării cererii debitorului, dar înainte de soluționarea acesteia, sunt formulate cereri de deschidere a procedurii de către creditori, acestea se vor înregistra direct la cererea formulată de debitor. În acest scop, serviciul de registratură va efectua verificări, din oficiu, la data înregistrării cererilor și va înregistra cererile la dosarul ce are ca obiect cererea formulată de debitor. În această situație, se va proceda la soluționarea în procedură necontencioasă a cererii debitorului. În cazul admiterii acesteia, cererile creditorilor se vor califica drept declarații de creanță, iar în cazul respingerii sale, se vor soluționa cererile creditorilor, potrivit art. 72 și următoarele.
(8) În cazul deschiderii procedurii insolvenței, creanțele ce fac obiectul cererilor de deschidere a procedurii care devin declarații de creanță pot fi actualizate cu accesorii calculate până la data deschiderii procedurii, în termenul legal stabilit pentru declararea creanțelor, potrivit prevederilor art. 102.
(9) Introducerea prematură, cu rea-credință, de către debitor a unei cereri de deschidere a procedurii atrage răspunderea patrimonială a debitorului persoană fizică sau juridică, pentru prejudiciile pricinuite.
(10) Cererea debitorului se va judeca de urgență, în termen de 10 zile, în camera de consiliu, fără citarea părților. Prin excepție de la prevederile art. 200 din Codul de procedură civilă, judecătorul-sindic va stabili termenul de judecată în camera de consiliu, în termen de 10 zile de la depunere, chiar dacă cererea nu îndeplinește toate cerințele legale și nu sunt depuse toate documentele. În cazul în care la data depunerii cererii debitorului se găsesc înregistrate pe rol cereri ale creditorilor, se va proceda potrivit prevederilor alin. (6) teza a II-a.
(11) După depunerea cererii de deschidere a procedurii, în cazuri urgente, care ar pune în pericol activele debitorului, judecătorul-sindic poate dispune de urgență, în camera de consiliu și fără citarea părților, suspendarea provizorie a oricăror proceduri de executare silită a bunurilor debitorului până la pronunțarea hotărârii cu privire la respectiva cerere.