Asociația Pro Consumatori (APC) a achiziționat 35 de băuturi răcoritoare, care prin forma şi concepţia grafică a ambalajului urmăresc atragerea atenţiei copiilor şi influenţarea acestora în privinţa alegerii şi consumului.
Studiul a fost realizat de către o echipă de experți a APC România, coordonată de conf. univ. dr. Costel Stanciu. La realizarea acestui studiu s-a avut în vedere următorul obiectiv: Analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere.
Ingredientele regăsite în compoziția sucurilor analizate sunt următoarele: apă, zahăr, sucuri de fructe în proporţii variabile şi insignifiante (mere, portocale, căpşuni, zmeură, lămâi verzi, fructul pasiunii, piersici, ananas), acid citric, gumă caruba, gumă arabica, gumă esterica, gumă de acacia, pectină, beta-caroteni, beta-apo-8-carotenal, antocianine, acid ascorbic, benzoat de sodiu, sorbat de potasiu, lactat de calciu, sucraloză, acesulfam K, acid fosforic, carboximetil celuloză, ciclamat de sodiu, zaharinat de sodiu, aspartam, caramel sulfit de amoniu, cosenilă, verde natural CI 5, carmoxină, carbonat de calciu şi arome artificiale.
Cu privire la ingredientele de mai sus experţii APC Romania au formulat următoarele concluzii:
Îndulcitorii sintetici regăsiţi în sucurile analizate (aspartamul, sucraloza, accesulfam K, ciclamatul de sodiu, zaharinatul de sodiu) au o putere de îndulcire care poate fi de până la 600 de ori mai mare decât zahărul. Aceștia pot declanșa o serie de afecțiuni medicale, cum ar fi: boala Alzheimer, boala Parkinson, boala Basedow-Graves, epilepsie, scleroză multiplă, diabet și depresie.
Toate produsele analizate conțin acid citric. Acesta este un compus organic, cristalin, fără culoare, care aparține clasei de acizi carboxidici și este folosit ca acidifiant. Poate provoca dureri abdominale și atacă smalțul dinților. Acidul citric nu este recomandat în alimentația copiilor.
46% dintre produsele analizate conțin conservanti artificiali (sorbat de potasiu şi benzoat de sodiu). Benzoatul de sodiu este un conservant sintetic care, în reacție cu acidul ascorbic, generează benzen, substanță toxică cancerigenă. În urma unui studiu realizat pe 200 de sortimente de sucuri de către FDA (Federal Trade Commission – USA) în anul 2005, la 10 dintre acestea s-a identificat un conținut de benzen cuprins între 7 și 89 ppm (părți per milion), limita maximă admisă în apa potabilă fiind de 5 ppm. În urma acestei constatări, marii procesatori de sucuri din SUA au decis să nu mai folosească acest conservant. Benzoatul de sodiu poate produce reacții alergice, hiperactivitate și lipsă de concentrare la copii (ADHD). 11% dintre produsele analizate conțin în același timp acid ascorbic și benzoat de sodiu.
Coloranții sintetici (caramel sulfit de amoniu, carmoxina şi verde natural CI 5) pot provoca reacții alergice, modificări cromozomiale, tulburări de respirație, dermatite și au potențial cancerigen. Produsele alimentare care conțin coloranți sintetici nu sunt recomandate copiilor!
6% dintre produsele analizate sunt colorate cu coșenilă – colorant natural roșu obținut dintr-o specie de gândac din America de Sud.
„Băuturile răcoritoare cu destinaţie specială pentru copii, cu şi fără zahăr, sunt realizate dintr-un amestec de apă, arome artificiale, cantități infime de suc din fructe și aditivi alimentari. Aceste produse sunt lipsite de nutrienți, generează impresii olfactive artificiale și nu au valoare biologică. În baza studiilor realizate în cadrul unor universități și instituții medicale de prestigiu, experții în nutriție și medicii pediatri nu recomandă folosirea sucurilor în alimentația copiilor. Din păcate, aceste produse, din cauza atractivităţii ambalajului şi a accesibilității date de preț sunt achiziţionate de către unii părinţi şi oferite spre consum copiilor. Alimentele destinate copiilor ar trebui să constituie preocuparea principală a Ministerului Sănătăţii, care prin reglementari speciale ar putea să interzică comercializarea acestora în spaţii/zone frecventate de către copii, deoarece nu oferă nutrienţii corespunzători vârstei şi nevoilor copiilor. Totodată, nici părinţii nu au cunoştinţe elementare de nutriţie care să-i ajute să facă alegeri în cunostinţă de cauză pentru copii lor.”
