Surprizele recensământului. Au apărut primele date oficiale parțiale pentru județul Constanța

Au fost publicate rezultatele provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor runda 2021 (RPL2021) pentru județul Constanța. Acestea arată că populație este în scădere, îmbătrânită și puțin activă. Datele mai arată că unele comune au atras locuitori, Valu lui Traian și Cumpăna fiind pe primele locuri, în timp ce municipiile Constanța, Medgidia și Mangalia au pierdut. Una din surprize este că în județ maghiara este limbă maternă pentru de trei ori mai multe persoane decât greaca.

Populația rezidentă a județului Constanța de 65.5997 persoane, în scădere cu 28.085 persoane față de recensământul precedent (octombrie 2011).

Majoritatea populației rezidente este de sex feminin (339,4 mii, reprezentând 51,7%) și trăiește în mediul urban (432,9 mii, reprezentând 66,0%).

Din punctul de vedere al mărimii populaţiei rezidente, judeţul Constanța se situează pe locul 5 în ierarhia judeţelor.

Fenomenul de îmbătrânire s-a accentuat

Fenomenul de îmbătrânire s‐a accentuat, vârsta medie a populației rezidente pentru județul Constanța crescând la 42,2 ani (față de 40,0 ani la RPL2011). Față de vârsta medie pe țară, vârsta medie a județului nostru este mai mică cu 0,2 ani (42,4 ani). În ierarhizarea județelor, în ordine crescătoare, după vârsta medie la RPL2021, județul Constanța se plasează pe locul 17. În cadrul Regiunii Sud‐Est din care face parte și județul nostru, vârsta medie este de 43,3 ani, județul Constanța având vârsta medie cea mai mică.

Indicele de îmbătrânire demografică (numărul persoanelor vârstnice de 65 ani şi peste care revine la 100 de persoane tinere, sub 15 ani) în județul Constanța este 114,8 persoane vârstnice la 100 persoane tinere, mai mic decât media națională de 121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere cu 6,4. Fenomenul de îmbătrânire demografică este relevat și prin prisma raportului de dependență demografică care, pentru județul nostru are valoarea de 56,3 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte, mai mare decât indicele de îmbătrânire demografică la nivel național de 55,5 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte.

Structura pe localități

În ultimii zece ani, între cele două recensăminte, majoritatea județelor au scăzut ca dimensiune sub
aspectul numărului de locuitori (39 din 42 de județe, inclusiv municipiul București). În aceeași categorie se încadrează și județul nostru.

Cele mai accentuate creșteri ale populației, în valori absolute, între cele două recensăminte, la nivelul județului Constanța, au avut loc în comune. Iar cele mai accentuate descreșteri creșteri ale populației
în valori absolute, între cele două recensăminte, la nivelul județului Constanța, au avut loc în municipii
și orașe.

Referitor la municipii, orașe și comune, în cadrul județului Constanța localitățile care au câștigat cel mai mare număr de locuitori între cele două recensăminte, sunt comuna Valu lui Traian, care a ajuns la o populație de 16617 persoane (cu 4241 persoane mai mult decât în 2011), comuna Cumpăna cu o populație rezidentă de 14757 persoane (cu 2424 persoane mai mult decât în 2011) și comuna Lumina cu o populație rezidentă de 10770 persoane (cu 1822 persoane mai mult decât în 2011).

Comuna Valu lui Traian rămâne pe primul loc la creștere, chiar dacă ne referim la creșteri în valori relative.

Localitățile din județul nostru cu cele mai mari scăderi în valori relative înregistrate în decursul ultimului deceniu sunt municipiul Constanța (263707 locuitori, –7,1% față de populația din 2011) și municipiul Medgidia (34612 locuitori, –13,0% față de populația din 2011).

Comuna cea mai mică din județ a rămas comuna Dumbrăveni, atât la acest recensământ, cât și la cel din 2011, cu numai 453 locuitori (în scădere față de RPL2011 când s‐au recenzat 552 locuitori).

Cea mai mare comună din județ este comuna Valu lui Traian care a crescut față de RPL2011 cu 4241 persoane sau care și‐a menținut această poziție fruntașă la ambele recensăminte.

Orașul Negru Vodă este orașul cel mai mic din cadrul județului (4616 locuitori față de 5088 locuitori în 2011). Cel mai mare oraș din județ, conform rezultatelor provizorii ale RPL2021, este Năvodari cu 34398 locuitori (înregistrând o creștere de 4,3%).

Municipiul Constanța reședință a județului în care locuim, are o populație rezidentă de 263707 persoane, mai mică decât în urmă cu zece ani, cu 20165 persoane. Între cele două recensăminte, cele mai mici modificări ale populației (până în 1%) s‐au înregistrat în 5 localități. Sunt redate în tabelul de mai jos.

Recomandare: În Londra trăiesc mai mulți români decât în Constanța, Medgidia, Mangalia, Năvodari, Cernavodă, Ovidiu, Valu lui Traian și Cumpăna la un loc

Structura etnică și confesională

La RPL2021, înregistrarea etniei, limbii materne și a religiei s‐a făcut pe baza liberei declarații a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care au refuzat să declare aceste trei caracteristici, precum și pentru persoanele pentru care informațiile au fost colectate indirect din surse administrative, informația nu este disponibilă pentru aceste trei caracteristici. Ca urmare, structurile prezentate în continuare pentru cele 3 caracteristici etno‐culturale sunt calculate în funcție de numărul total de persoane care și‐au declarat etnia, limba maternă și respectiv religia și nu în funcție de numărul total al populației rezidente.

Informația privind etnia a fost disponibilă pentru 551,0 mii persoane (din totalul celor 656,0 mii persoane care formează populația rezidentă a județului Constanța. S‐au declarat români 504,3 mii persoane (91,5%) urmată de populația de etnie tătară, în proporție de 3,1% (16918 persoane), turci 2,9% (16121 persoane), romi 1,2% (6593 persoane) și ruși‐lipoveni 0,7% (4084 persoane).

Româna, limbă maternă pentru 93,8% din constănțeni

Potrivit liberei declarații a celor 550,1 mii persoane care au declarat limba maternă, structura populației din județul Constanța după limba maternă se prezintă astfel: pentru 93,8% limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obișnuit în familie în perioada copilăriei. A mai fost declarată ca limbă maternă limba tătară, în proporție de 2,4% (13071 locuitori), limba turcă 2,2% (12246 persoane), limba rusă 0,6% (3176 persoane) și limba romani 0,6% (3091 persoane). Avem în județ și 94 de persoane care au spus că limba maternă este greaca, 268 – maghiara, 53 – bulgara, 13 – idiș, 89 – germana, 92 – ucraineana.

Structura confesională a fost declarată de 543,3 mii persoane din totalul populației rezidente a județului Constanța și arată că 89,9% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă (488,2 mii persoane). Din cele 543,3 mii persoane care au declarat religia, în afară de cei de religie ortodoxă, 6,8% s‐au declarat de religie musulmană (36725 persoane) , 0,7% de religie romano‐catolică (4000 persoane) și 0,7 % de religie creștină de rit vechi (3696 persoane).

Structura populației pe stare civilă

Din populația rezidentă a județului, 49,0% cuprinde persoane care au starea civilă legală de căsătorit(ă). Sunt căsătoriți 158,2 mii bărbați și 163,1 mii femei. Nu au fost niciodată căsătorite 38,2%, 40,7% dintre bărbați (128,8 mii) și 35,9% dintre femei (121,7 mii). Persoanele văduve reprezintă 4,9% din totalul populației rezidente a județului, cu discrepanțe pe sexe: 26,9 mii femei și 5,3 mii bărbați (7,9% din populația feminina, 1,7% din populația masculină). Iar 7,9% sunt persoane divorțate (51959 persoane).

Structura după nivelul de instruire absolvit

Din totalul populației rezidente a județului Constanța 42,1% au nivel mediu de educație (postliceal, liceal, profesional, învățământ complementar sau de ucenici), 39,7% nivel scăzut (preșcolar, primar, gimnazial sau fără școală absolvită) și 18,3% nivel superior. Din punctul de vedere al ponderii populaţiei rezidente cu nivel superior de educație, judeţul Constanța se situează pe locul 6 în ierarhia judeţelor.

Structura populației după nivelul de educație absolvit diferă pe cele două sexe. Astfel, pentru populația de sex masculin, 17,4% au nivel de educație ridicat, 45,1% au nivel mediu de educație, iar 37,5% au nivel scăzut de educație. Iar pentru populația de sex feminin, 19,1 % au nivel ridicat de educație, 39,2% au nivel mediu de educație și 41,7% au nivel scăzut de educație.

Structura după statutul ocupației curente

Populația activă a județului Constanța este de 291,4 mii persoane, fiind compusă din 277,4 mii persoane ocupate și din 14,0 mii șomeri. Populația inactivă cuprinde 364,6 mii persoane din care pensionarii reprezintă peste o treime (36,6%), la fel ca elevii și studenții (34,4%). Din punctul de vedere al ponderii populației ocupate în populaţia rezidentă a județului, judeţul Constanța se situează pe locul 7 în ierarhia judeţelor. Din punctul de vedere al ponderii populației șomere în populaţia rezidentă a județului, judeţul
Constanța se situează pe locul 30 în ierarhia judeţelor.

Datele complete pot fi descărcare de aici: