UrbanizeHub a realizat un top al celor mai performante administrații și orașe, care au realizat cele mai multe investiții cu fonduri europene și fonduri de stat.
UrbanizeHub a Constanța nu figurează în primele 10 orașe din România, după aceste criterii. Am luat legătura cu fondatorul conceptului de Urbanizehub, Grațian Mihăilescu, care ne-a spus că acest clasament a fost realizare de trei experți, membrii ai comunității. Acesta ne-a pus la dispoziție și cifrele pentru municipiul nostru.
Datele sunt dezastruoase. Orașul Constanța a atras, în perioada 2007 – 2016, fonduri europene de 89 de euro pe cap de locuitor. Clujul se laudă cu 781 de euro, iar Oradea cu 1.225 euro.
Experții UrbanizeHub au folosit trei indicatori pentru a măsura performanța orașelor și a administrațiilor din România:
1) valoarea absolută a cheltuielilor de capital și valoarea absolută a absorbției de fonduri europene, pe perioada 2007- 2016;
2) cheltuielile de capital pe cap de locuitor și absorbția de fonduri europene pe cap de locuitor, pe perioada 2007-2016;
3) modul în care localitatea s-a transformat fizic în ultimii ani.
Primele două criterii sunt obiective, iar cel de-al treilea e subiectiv și ține de evaluarea experților UrbanizeHub care au fost în majoritatea orașelor din România și au observat modul în care s-au transformat unele orașe. Sunt orașe mari care nu au prins topul și asta din cauza excedentului bugetar pe care îl au, ceea ce este de neacceptat pentru un oraș în expansiune. Excedentul anual la Trezorerie al administraților locale e pe undeva la 10 miliarde lei, adică aproximativ 2,5 miliarde euro ce nu sunt alocate pentru proiecte de investiții la nivel local. Asta e o problemă mare, ce denotă atât lipsa de viziune la nivel local, cât și lipsa de capacitate.
De asemenea prin acest top, organizatorii au vrut să acopere cât mai bine spectrul politic și teritoriul geografic, pentru a da exemple bune care să fie luate și imitate de cât mai multe comunități și administrații.
„În municipiul Constanța, cheltuieli de capital si fonduri europene cumulate pentru 2007-2016 sunt de 172 milioane euro, din care fonduri europene 25 de milioane euro. Acest lucru înseamnă 89 euro pe cap de locuitor la fonduri europene și 609 euro pe cap de locuitor la cheltuieli de capital și absorbție de fonduri”, ne-a spus Grațian Mihăilescu, fondatorul conceptului de Urbanizehub.
Iata si cifrele.
Locul 10: Târgoviște
Cheltuielile de capital pentru 2007-2016 au fost de 94 milioane euro, iar absorbția de fonduri europene în aceeași perioadă a fost de €59,5 milioane și €748 pe cap de locuitor, ceea ce duce orașul Târgoviște printre fruntașele orașelor din România.
Târgoviște nu are avantajul unui buget foarte generos, dar orașul are o administrație care în ultimii ani a desfășurat proiecte pe bandă rulantă și a înregistrat una din cele mai bune absorbții de fonduri europene pe cap de locuitor.
Primăria a desfășurat de asemenea o serie de programe integrate în cartierele comuniste și și-au pus mai toată trama stradală la punct.
Locul 9: Miercurea Ciuc
Cheltuielile de capital pentru 2007-2016 au fost de 68,5 milioane Euro, cu €1.758 pe cap de locuitor, surclasând la acest capitol majoritatea orașelor din România. Absorbția de fonduri europene în aceeași perioadă a fost de 21 milioane euro, și €540 pe cap de locuitor.
Miercurea Ciuc este printre cele mai sărace reședințe de județ din România, dar lucrul acesta nu se vede când ajungi acolo. Orașul este cochet, are o infrastructură urbană foarte bine pusă la punct și comunități foarte active și implicate.
Locul 8: Cluj-Napoca
Investițiile făcute din bani publici și fonduri europene pentru 2007-2016 au fost de 253,3 milioane euro, cu €781 pe cap de locuitor, iar la nivel de absorbție de fonduri europene pe aceeași perioadă Clujul a reușit să atragă 121,7 milioane euro, iar pe cap de locuitor suma a ajuns la €375.
Clujul este unul dintre cele mai atractive centre urbane din România. Chiar dacă ritmul de modernizare al infrastructurii urbane a fost de multe ori unul „ardelenesc”, Primăria a colaborat foarte bine cu societatea civilă și a ajutat la transformarea orașului într-un adevărat hub creativ.
Locul 8: Timișoara
Cheltuielile de capital ale orașului de pe Bega 249,5 milioane euro, cu €782 pe cap de locuitor, iar la nivel de absorbție de fonduri europene, 114,6 milioane euro cu o medie pe cap de locuitor de €359.
Dacă Clujul se îndreaptă la nivel strategic spre un hub IT de referință în Estul Europei, un oraș inovator și antreprenorial, Timișoara se pregătește pentru titulatura de Capitală Culturală Europeană, eveniment ce va avea loc în 2021. Diferența dintre cele două orașe este managementul public colaborativ și deschiderea de care dă dovadă administrația din Cluj, față de administrația din Timișoara.
Locul 7: Sibiu
Cheltuielile de capital pentru 2007-2016 au fost de 152,1 milioane euro, cu 1.033 euro pe cap de locuitor, iar absorbția de fonduri europene în aceeași perioadă a fost de €15,6 milioane și €106 pe cap de locuitor, destul de puțin pentru o administrație și un oraș de mărimea Sibiului. Sunt multe orașe care nu au intrat în top, cu performanță mai bună la nivelul absorbției. Sibiul este orașul din România care seamănă cel mai mult cu un oraș din vest. Centrul vechi al orașului e poezie pură și o încântare pentru suflet, iar clădirea primăriei este cea mai bine întreținută clădire administrativă din România.
Din păcate, Sibiul s-a mișcat mai greu pe absorbția de fonduri europene și pe partea de planificare metropolitană (chiar dacă are dinamici metropolitane foarte puternice), dar poate recupera în anii următori.
Locul 6: Brașov
Cheltuielile de capital pentru 2007-2016 au fost de 241 milioane euro, cu €952 pe cap de locuitor, iar absorbția de fonduri europene în aceeași perioadă a fost de 72,4 milioane euro și €286 pe cap de locuitor.
Brașovul are cea mai bună infrastructură din țară. Orașul este un barometru care ar trebui urmat de toate reședințele de județ din țară. Orașul nu stă foarte bine la absorbția de fonduri europene, dar a folosit foarte eficient propriul buget.
Locul 5: Sectorul 3 București
La Primăria sectorului 3 din București există o disproporție imensă între investițiile publice și cele cu fonduri europene. În perioada 2007-2016 cheltuielile de capital au fost de 338 milioane euro, fiind suma cea mai mare din top, cu €873 pe cap de locuitor, iar la fonduri europene, pe o perioadă de aproape zece ani s-au cheltuit doar €4,1 milioane, cu o medie de 11 euro pe cap de locuitor – cea mai mică din acest top.
Sectorul 3 a fost printre cele mai diligente din țară în ceea ce privește implementarea de programe integrate de dezvoltare.
Este poate cea mai eficientă primărie în ceea ce privește implementarea unor programe integrate de dezvoltare urbană, pe câteva domenii cheie: 1) reabilitarea străzilor și a trotuarelor; 2) reabilitarea spațiilor verzi; 3) reabilitarea infrastructurii școlare; 4) reabilitarea termică a blocurilor; 5) regenerarea urbană a spațiilor interstițiale dintre blocuri.
Se observă clar când treci din alte sectoare în Sectorul 3 pentru că totul este mult mai bine pus la punct în Sectorul 3 (ai gazon, ai trotuare fără hârtoape și ai spații verzi de calitate). De asemenea, clădirea primăriei este una din cele mai bine puse la punct din țară.
Locul 4: Craiova
Craiova s-a mișcat bine în ultimii ani cu cheltuieli de capital de €274,1 milioane, adică 1.017 euro pe cap de locuitor, iar la fonduri europene a reușit să atragă 139,8 milioane euro adică €519 pe cap de locuitor.
va Craiova a cunoscut probabil cea mai spectaculoasă transformare urbană din ultimii ani. Cine a fost în Craiova în 2013 și revine acum, nu va recunoaște orașul.
Centrul vechi a fost complet transformat, iar autoritățile locale au reușit, de asemenea, să finalizeze o serie de proiecte majore de infrastructură. Totodată, cei din Craiova au fost foarte abili în a face lobby la nivel central pentru proiecte de dezvoltare locală (de ex. noul stadion).
Locul 3: Iași
Iași a crescut mult în ultimii ani, deși în continuare lipsa unei autostrăzi este revendicată de toate vocile din oraș, politicieni, administrație, oameni de afaceri, sector ONG. La nivelul cheltuielilor de capital au reușit să investească 282,9 milioane euro, adică €974 pe cap de locuitor, iar la nivel de fonduri europene au reușit să implementeze proiecte în valoare de 156 milioane euro cu o medie de €537 pe cap de locuitor.
Iași este top-performer în absorbția de fonduri europene (a absorbit, de exemplu, cu 50 mil. euro mai mult decât Cluj între 2007 și 2016). Dacă te plimbi prin oraș, la fiecare 5 metri dai de o intervenție făcută cu bani europeni.
S-a investit alert în modernizarea infrastructurii urbane și primele efecte pozitive au început să se vadă deja. Iașiul este inima Moldovei și este un oraș vibrant, din ce în ce mai atrăgător pentru tineri, cu multe oportunități datorită investitorilor care se relochează acolo.
Locul 2: Alba Iulia
Pentru un oraș așa mic, Alba Iulia are niște cifre impresionante. La nivelul cheltuielilor de capital, orașul a realizat investiții de €79,6 milioane cu o medie de €1.253 pe cap de locuitor, și €51,7 milioane absorbție a fondurilor europene, cu o medie de 815 euro pe cap de locuitor.
Alba Iulia este orașul campion detașat când vine vorba de fondurile UE absorbite pe cap de locuitor. Municipiul a trecut de la faza în care românii își aminteau de el doar de 1 Decembrie, la faza de destinație aproape obligatorie pentru turiștii autohtoni și străini.
Reabilitarea Cetății Alba Carolina este spectaculoasă și un model de performanță administrativă.Alba Iulia dă tonul și în ceea ce privește intervențiile de tip Smart City și branding de oraș.
Locul 1: Oradea
Oradea are rezultate remarcabile și probabil cea mai bună administrație publică din România. La nivelul cheltuielilor de capital, Oradea a investit 240,4 milioane euro în ultimii 8 ani, ceea ce înseamnă €1.225 pe cap de locuitor, iar la fonduri europene, a reușit să atragă proiecte în valoare de €140,6 milioane, cu o medie de 716 euro pe cap de locuitor.
Oradea este probabil localitatea din România cu o performanță extraordinară nu numai în ceea ce privește absorbția de fonduri europene și cheltuielile de capital, ci și în ceea ce privește bunele practici într-o sumedenie de domenii.
Primăria din Oradea este printre puținele din țară care au dus la bun sfârșit mai multe proceduri de expropriere pentru caz de utilitate publică; este printre puținele primării cu o politică coerentă în ceea ce privește parcările; are un program ambițios și eficient de reabilitare a clădirilor istorice din oraș; este cea mai eficientă primărie în ceea ce privește atragerea de investitori (parcurile industriale sunt de obicei administrate de consilii județene); este printre puținele primării cu o viziune clară și coerentă de dezvoltare.
Concluzia lui Grațian Mihăilescu este simplu și dureroasă, în același timp:
„Poate mai mult Constanța”.
Pentru mai multe detalii despre acest top sau despre Îndrumarul pentru Primari, descărcați ghidul de aici.
