În județul Constanța sunt 70 de primării sau de unități administrativ teritoriale (UAT), cum li se mai spune.
Am realizat un clasament după veniturile proprii în anul 2022.
Mai mult de jumătate dintre ele au venituri proprii care nu depășesc echivalentul a un milion de euro.
Cei mai mulți ani, de departe, în are Primăria Constanța, 799 de milioane de lei. Cernavodă este singura localitate care depășește pragul de 100 milioane lei, fiind urmată de Mangalia – 96 milioane, Năvodari – 86 milioane, Medgidia – 60 milioane, Eforie – 47 milioane, Ovidiu – 30 milioane, Valu lui Traian – 24 milioane, Agigea – 18 milioane și Cumpăna – 19 milioane. Techirghiol, care este oraș, are venituri mai mici decât comune precum Agigea și Cumpăna.
Cea mai săracă primărie este Dumbrăveni, cu venituri proprii de 1,7 milioane lei, adică mai puțin de 150.000 de lei pe lună. Bani din care trebuie plătiți toți funcționarii, trebuie asigurate și serviciile care țin de primărie, dar și investițiile sau cofinanțările.
România riscă să intre în incapacitate de plată
Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, a declarat, în emisiunea „Punctul pe i”, la Tomis TV, că România va intra în capacitate de plată dacă nu își reduce dramatic cheltuielile de funcționare ale administrației. Acesta a oferit și o soluție pentru a preveni această catastrofă economică.
„Pe termen mediu și lung, vom intra în incapacitate de plată. Dacă pe termen mediu România nu se organizează administrativ, să scadă dramatic cheltuielile de funcționare ale administrației, România va intra în incapacitate de plată. Incapacitatea de plată s-a mai întâmplat, și la țări G20, Argentina, Grecia, mai acum câțiva ani. Se poartă. Nu poți ca, la cinci lei cheltuiți, unul să fie din împrumut. Nu poți s-o duci așa. Toate deficitele se acoperă din împrumut. Totul e pe împrumut. Până când credeți. Până într-o zi.”, a explicat acesta.
Căci va veni o zi în care România nu va mai putea să se împrumute.
Soluția propusă de CCIR este reorganizarea administrativă, care se poate face simplu și repede, în opinia lui președintelui instituției.
„Acest lucru, având în vedere Constituția existentă, se poate face de pe o zi pe alte, prin asumare guvernamentală. Nu ai nicio procedură de îndeplinit. Dai un termen de șase luni, în care, de exemplu, Consiliul Județean Tulcea să transfere baza de date la Consiliul Județean Constanța. După, poți să spui că se poate lucra până la proximele alegeri cu un consiliu județean lărgit. Mă refer la aleși. Aparatul administrativ, la privat. Se descurcă. Poți avea niște salarii compensatorii, ca la minele din valea Jiului, pentru că, până la urmă, de aceea faci această restructurare administrativă, să scazi cheltuielile statului.”, a explicat Mihai Daraban.
Acesta a mai spus că este „o nebunie” să ai primării cu câteva sute de locuitori, cu primari care au ambiția să aibă școli și creșe deschise pentru numai câțiva copii, când este evident mai ieftin să îi transporți într-o localitate mai mare, unde se pot face clase de 20 de copii.
Mihai Daraban a mai înaintat o idee: aceea ca aleșii locali din consiliile municipale și județene să nu mai fie plătiți, pentru că au serviciu.
„Statul mănâncă enorm de multe resurse. Criterii de performanță nu există în domeniul administrativ. Și digitalizarea este sabotată tot de funcționar, care se teme că printr-o digitalizare perfectă ar rămâne fără loc de muncă. Nu li s-a întâmplat nimic. Au rămas acolo cu toată digitalizare.”, a subliniat președintele CJC.
Mihai Daraban a dat exemplul Poloniei, care a realizat o astfel de reorganizare. Polonia, la 38 de milioane de locuitori, are 900.000 de bugetari, iar noi avem, la 20 de milioane de locuitori, 1,3 milioane bugetari.
