Trei portavioane – american, francez și italian – lângă România

Portavioanele sunt cele mai mari vase de luptă folosite de o forță navală. În total, 20 de portavioane sunt folosite de 9 țări. Trei dintre ele sunt acum în jurul României: Harry S. Truman din SUA, Charles de Gaulle din Franța și Cavour din Italia, potrivit CNN și US Naval Institute.

Portavionul american USS Harry S. Truman a fost în nordul Mării Egee săptămâna aceasta, parțial pentru a se asigura că poate efectua operațiuni de zbor de acolo, dacă tensiunile cresc în regiune din cauza invaziei Rusiei a Ucrainei, potrivit unui oficial american, citat de CNN.

Oficialul nu a dezvăluit locația exactă a navei, dar a remarcat că nu este o rutină să opereze în apele cele mai nordice ale Mării Egee. Zona este relativ restrânsă pentru operațiuni de transport din cauza numărului de insule mici și a traficului maritim comercial intens.

„În cazul unei escalade ulterioare”, Marinei i se poate spune să „să aloce mai multe patrule aeriene cu avioane de luptă în Marea Neagră”, a spus oficialul.

„Dacă Rusia ar încerca să controleze strâmtoarea Turciei și Turcia a cerut sprijin NATO”, atunci aeronava de transport ar putea fi folosită pentru patrule aeriene de luptă peste Marea Neagră și Strâmtoarea Dardanele, potrivit oficialului.

Turcia administrează permisiunea de trecere pentru a tranzita în Marea Neagră navelor de război și există îngrijorări cu privire la planurile viitoare ale Rusiei acolo.

• Premierul israelian s-a întâlnit timp de aproximativ trei ore cu președintele Rusiei

Avioanele de vânătoare americane efectuează adesea patrule aeriene pentru descurajare și nu ar semnala neapărat că SUA intră în conflict.

Avioanele de luptă de pe portavion survolează în prezent România în cadrul misiunii NATO de a demonstra prezența și hotărârea împotriva agresiunii ruse.

Portavionul este însoțit de crucișătorul USS San Jacinto în nordul Egeei. Alte cinci nave de război americane și una norvegiană se află mai la sud, în Marea Egee. Această evoluție vine pe măsură ce Pentagonul recunoaște, de asemenea, că ar putea fi nevoit să reconsidere și să crească prezența militară pe termen lung a SUA în Europa, în urma agresiunii Rusiei.

Portavionul Franței, în Marea Mediterană

Publicația militară Naval News a informat, pe 04.03.2022, citând surse din cadrul Forțelor Navale ale Franței, că, pe fondul evenimentelor recente din Ucraina, gruparea de atac a portavionului francez cu propulsie nucleară Charles de Gaulle a început să efectueze patrule aeriene deasupra României, Bulgariei și Mării Negre.

Din cauza Convenției de la Montreux, portavionul, care îndeplinește misiuni în estul Mării Mediterane, nu poate intra în Marea Neagră.

Cu o zi înainte, ministrul francez al apărării, Florence Parly, a declarat că, după o escală temporară în Cipru, portavionul, care a participat la operațiunea Clemenceau de combatere a terorismului, a fost redirecționat într-o zonă din care avioanele de vânătoare de tip Rafale de la bord vor efectua misiuni de patrulare și cercetare.

Ministrul francez a precizat că misiunea are un caracter exclusiv de descurajare și nu reprezintă o amenințare pentru Federația Rusă.

• Președintele Ucrainei vede sfârșitul războiului. „Sunt sigur că în curând vom putea spune oamenilor noştri: Întoarceţi-vă!”

După cum a declarat pentru publicația franceză un reprezentant al Forțelor Navale, celule de avioane de vânătoare de tip Rafale de la bordul portavionului Charles de Gaulle vor efectua trei ieșiri zilnic. Zborurile acestora vor fi asigurate de avioane-cisternă ale NATO. În acest fel, patrulele aeriene vor funcționa 24 de ore din 24.

Forțele Navale ale Franței nu au indicat în mod exact raionul din Marea Mediterană în care se află portavionul Charles de Gaulle. Potrivit experților publicației franceze, nava este dislocată la nord de Insula Creta (Grecia).

Din gruparea navală a portavionului Charles de Gaulle fac parte un distrugător, o fregată și un submarin aparținând Forțelor Navale ale Franței. De asemenea, aceasta include un distrugător american, o fregată spaniolă și un submarin grecesc.

Pe portavion sunt amplasate până la 40 de avioane, între care avioane de vânătoare Rafale, avioane AWACS de tip E-2 Hawkeye, precum și mai multe elicoptere.

• Putin amenință: Rusia va considera cobeligerantă orice ţară care încearcă să impună o zonă de excludere aeriană deasupra Ucrainei

În același timp, potrivit DefenseRomania, Federația Rusă a deplasat și ea în Marea Mediterană o importantă grupare navală, care include nave de luptă și auxiliare aparținând Flotei de Nord, Flotei din Oceanul Pacific și Flotei din Marea Neagră, scrie DefenseRomania. Între altele, din aceasta fac parte două distrugătoare (Varyag și Mareșal Ustinov), două distrugătoare (Viceamiral Kulakov și Viceamiral Tributs), două fregate (Amiral Kasatonov și Amiral Grigorovici) și trei submarine (Novorossiysk, Krasnodar și Sankt Petersburg). Deși scopul oficial al constituirii grupării constă în participarea la exerciții comune interflote, aceasta vizează, de fapt, blocarea navelor NATO din regiune, în cazul în care acestea ar dori să intre în Marea Neagră și să se implice în conflictul dintre Rusia și Ucraina.

Portavioanele în serviciu activ

Brazilia (1)

• NAe São Paulo (A12): fostul portavion francez Foch (R99), de 32.800 tone, lansat la apă în 1960. A fost achiziționat în anul 2000.

Franța (1)

• Charles de Gaulle (R 91): portavion cu propulsie nucleară, de 42.000 tone, a intrat în serviciu în anul 2001.

India (1)

• INS Viraat: fostul portavion britanic HMS Hermes (lansat la apă în 1953), de 28.700 tone, achiziționat în 1986 și intrat în serviciul în 1987. Va fi retras din dotare în anul 2019.

Italia (2)

• Giuseppe Garibaldi (551): portavion de 14.000 tone, a intrat în serviciu în anul 1985.
• Cavour (550): portavion de 27.000 tone, a intrat în serviciu în anul 2008.

Marea Britanie (1)

• HMS Illustrious: portavion de 22.000 tone, intrat în serviciu în anul 1982. Alte două portavioane din aceeași clasă au fost retrase din uz pentru a economisi fonduri. Avioanele din dotare (Harrier II și Sea Harrier) au fost retrase din uz, nava fiind folosită în prezent ca portelicopter.

Rusia (1)

• Admiral Kuznețov: portavion de 55.000 tone, lansat la apă în 1985 cu numele Tbilisi, a fost redenumit și a intrat în serviciu în 1995. Acum este la reparații în șantierul din Murmansk.

Spania (2)

• Principe de Asturias (R11): portavion de 17.200 tone, a intrat în serviciu în anul 1988.
• Juan Carlos I (L61): portavion de 27.000 tone, lansat la apă în 2008. A intrat în serviciu în septembrie 2010.

Thailanda (1)

• HTMS Chakri Naruebet: portavion de 11.400 tone care are la bază designul portavionului spaniol Principe De Asturias. A intrat în serviciu în anul 1997. Avioanele din dotare au fost retrase din uz în 2006, nava fiind folosită în prezent ca portelicopter.

Statele Unite ale Americii (11)

• USS Enterprise (CVN-65): primul portavion cu propulsie nucleară (93.500 tone). Intrat în serviciu în anul 1961, va fi retras din dotare în 2013. Toate celelalte portavioane ale Statelor Unite ale Americii sunt din clasa Nimitz (peste 100.000 de tone).

Portavioanele HMS Illustrious (dreapta) și USS John C. Stennis în Golful Persic (1998).

• USS Nimitz (CVN-68): portavion cu propulsie nucleară intrat în serviciu în 1975.
• Dwight D. Eisenhower (CVN-69): portavion cu propulsie nucleară intrat în serviciu în 1977.
• Carl Vinson (CVN-70): portavion cu propulsie nucleară intrat în serviciu în 1982.
• Theodore Roosevelt (CVN-71): portavion cu propulsie nucleară intrat în serviciu în 1986.
• Abraham Lincoln (CVN-72): portavion cu propulsie nucleară intrat în serviciu în 1989.
• George Washington (CVN-73): portavion cu propulsie nucleară intrat în serviciu în 1992.
• John C. Stennis (CVN-74): portavion cu propulsie nucleară intrat în serviciu în 1995.
• Harry S. Truman (CVN-75): portavion cu propulsie nucleară intrat în serviciu în 1998.
• Ronald Reagan (CVN-76): portavion cu propulsie nucleară intrat în serviciu în 2003.
• George H.W. Bush (CVN-77): portavion cu propulsie nucleară intrat în serviciu în 2009.