Robert Turcescu, unul dintre cei mai vizibili parlamentari PMP, ales în Constanța, a transmis un mesaj ironic la adresa liderului local al partidului, Claudiu Iorga Palaz.
Turcescu a preferă să nu-i dea numele. S-a referit la el ca „Profesionistu’ de la Constanța”, după denumirea pe care și-a dat-o însuși Palaz, când era prefect de Constanța.
„Să fii tu Profesionistu’ de la Constanța și să n-ai nici 2% în sondaje, asta înseamnă că ai cam tuflit catargul de la Pavilionul Expozițional pînă, hăt, la piciorul podului de la Agigea!”, a scris Robert Turcescu pe pagina sa de socializare.
Se referă la un sondaj care îl creditează pe Claudiu Palaz cu circa 2% șanse de a ajunge primarul municipiului Constanța.
Despre catargul de la pavilion, care a costat 80.000 de euro, a scris în premieră ConstantaFinanciara.ro. În documentația realizată de CJ Constanța se vorbește și despre oportunitatea realizării acestui stâlp: „Având în vedere locația, respectiv intrarea în stațiunea Mamaia, precum și faptul că în prezent intrarea în Pavilionul Expozițional Constanța nu este semnalizată, amplasarea unui stâlp de arborare drapel poate deveni în timp un punct de reper și atracție“. Este unul dintre proiectele inițiate de Claudiu Iorga Palaz, în calitate de vicepreședinte al Consiliului Județean Constanța.
Despre piciorul de pod din Agigea, am scris pe larg în România liberă. Mai jos, textul publicat în 2017.
„Cum a ajuns Portul Constanța să răscumpere pe bani grei ce a dat gratis
O tranzacție suspectă cu un teren de aproape șase hectare din Portul Constanța Sud-Agigea a ajuns în atenția procurorilor după 15 ani.
Terenul s-a vândut cu 6.000 de euro, la licitație. Peste cinci ani, 15% din teren au fost achiziționate de 80.000 de ori mai scump.
Povestea începe în 1994, când Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța (fosta Administrația Portului Constanța) și Primăria Comunei Agigea semnează un proces-verbal prin care s-a dispus grănițuirea dintre proprietățile statului român și cele ale comunei Agigea. În procesul-verbal se consemnează chiar că limitele teritoriale au fost delimitate la fața locului prin țăruși metalici.
În anul 2000, acest proces-verbal de vecinătate a fost modificat printr-un act adițional, semnat de CNPAMC și Primăria Agigea. În acesta scrie că părțile procedează la „reconsiderarea liniei de hotar”.
Din partea comunei Agigea au semnat primarul Ion Ioniță și Ovidiu Perva, șef serviciu Urbanism. În 2002 se semnează un al doilea act adițional, prin care se procedează din nou la „reconsiderarea liniei de hotar”. Se stabilește că o suprafață de aproape 67.785,20 mp nu mai aparține CNAPMC, deci statului român, ci comunei Agigea.
Terenul nu putea fi înstrăinat
Actualul primar al comunei, Cristian Cârjaliu, a formulat o plângere penală la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, pe motiv că încheierea acestor acte adiționale de reconsiderare a linei de hotar s-a făcut cu încălcarea legii, această chestiune fiind constatată în 2013 de Tribunalul Constanța, care menționa nulitatea absolută a procesului-verbal din 1994, cât și a celor două acte adiționale amintite, din 2000 și 2002.
Instanța a afirmat că „trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unități administrativ-teritoriale se face la cererea consiliului județean sau a consiliului local, după caz, prin hotărâre a guvernului”.
Mai mult, terenul de 67.785 mp este câștigat asupra mării prin lucrările hidrotehnice din timpul realizării acvatoriului portuar, dar și aferent Canalului Dunărea-Marea Neagră, în anii 1970-1980, iar legea spune că aceste terenuri sunt „inalienabile, insesizabile și imprescriptibile”.
După ce a fost scos din domeniul public al statului și a intrat în patrimoniul privat al comunei Agigea, terenul este scos la licitație. Vânzarea are la bază, consideră actualul primar al comunei, câteva falsuri.
De exemplu, raportul privind vânzarea este semnat pe 10 iulie 2002, în condițiile în care acest teren a fost transferat abia pe data de 5 august 2002, odată cu semnarea actului adițional nr. 2, înregistrat în registrul de intrări al Primăriei Comunei Agigea la 6 august 2002. De asemenea, în cuprinsul Hotărârii de Consiliu se menționează că se aprobă prețul de 28.900.000 lei vechi, conform raportului de expertiză, dar acest raport de expertiză nu există.
„Nu a fost efectuat un raport de expertiză. Nu a existat niciodată un raport de expertiză pentru acest teren”, scrie primarul actual, Cristian Cârjaliu, în plângere.
Licitația a fost organizată pe 12 august 2002
Câștigătoare a fost desemnată o anume Buta Manuela, cu prețul de 19.600 lei, adică 6.105 euro, la cursul BNR al zilei, adică 0,09 euro pe metru pătrat. Actul de vânzare-cumpărare în urma licitației se încheie pe 16 august 2002.
Unul dintre participanții la licitație este Galan Mihai. Pe 22 noiembrie 2016, Buta Manuela vinde terenul, prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 2937. 85% din teren ajung la un anume Ștefan Dan, iar 15% la o anume Galan Marioara, rudă cu Galan Mihai.
În anul 2008, se încheie contractul de vânzare-cumpărare nr. 8659/3114/08.07.2008, prin care Dilancea Ștefan Dan vinde terenul lui Palaz Gheorghe, tatăl ex-prefectului Claudiu Palaz, care în 2002 era secretar general al Prefecturii Constanța. Tot atunci, Galan Marioara vinde suprafața sa de teren tot către Palaz Gheorghe. La 22 de zile după ce cumpără terenul, Palaz Gheorghe îl vinde, prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 3550/30.07.2007, către Trans P.E.C. Leasing IFN SA, din Galați, pentru suma de 3.185.000 de euro.
Firma aparține unui anume Ninel Comșa, despre care presa scrie că este apropiat al parlamentarului Mircea Toader, pe care ziarul îl numește „un mic baron în zona Galațiului” și despre care spune că și-a întins „tentaculele” până la Administrația Porturilor Maritime Constanța. Sediul firmei lui Comşa este lipit de cel al firmei lui Mircea Toader, Trans Europa SA, funcţionând în aceeaşi clădire. Trans P.E.C. Leasing IFN S.A. lotizează terenul, în 15 martie 2011, în două bucăți: una de 59.945 mp și una de 5.860 mp.
În data de 18 martie 2011, firma vinde cel de-al doilea lot, de 5.860 mp, chiar statului român, prin Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA, de la care terenul plecase în 2002, prin actul adițional de care vorbeam la începutul textului. Prețul de vânzare este de 1.761.160 lei, echivalent cu 423.355 euro, la cursul BNR al zilei. Adică de aproape 80.000 de ori mai mult față de prețul cu care fusese cumpărat la licitație, cu cinci ani înainte.
Condamnat pentru corupție
Ex-primarul din Agigea, Ion Ioniță, a fost condamnat, în 2015, la 5 ani de închisoare cu executare, pentru înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și alte fapte de corupție.
Acesta a fost trimis în judecată în anul 2007 de procurorii anticorupție, pentru prejudicierea cu peste două milioane de euro a Consiliului Local, în urma unor afaceri cu terenuri și a încheierii unor contracte de achiziții publice. El a fost acuzat că, în 2002, a scos din domeniul privat al localității o suprafață de 31,7944 ha teren, cu ajutorul unor subalterni, fără a avea o hotărâre de Consiliu în acest sens.
De asemenea, oamenii legii au stabilit că edilul contacta posesorii de terenuri și îi convingea că terenurile lor sunt lipsite de valoare, dar, cu ajutorul său, ca reprezentant legal, ele pot deveni profitabile. În acest fel, profitând şi de imaginea sa de primar, Ion Ioniţă a înşelat nouă persoane care au semnat contracte de vânzare-cumpărare fără să cunoască valoarea reală a terenurilor pe care le-au înstrăinat, au mai arătat procurorii.
Reprezentanții Trans P.E.C. Leasing IFN și Claudiu Palaz nu au răspuns, până la ora redactării acestui articol, solicitărilor de a formula un punct de vedere. Am solicitat un punct de vedere și Ministerului Transporturilor și Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța.
Între 5 și 7 euro
Valoarea terenului în zonă era între 5 și 7 euro/mp. În 2012, doi proprietari, Ion Iosif și Ilie Budache, sunt expropriați de terenuri lipite cu cel de care vorbeam mai sus. Aceștia primesc prețuri cuprinse între 5 și 7,78 euro/mp, prin hotărâre de guvern.
La baza exproprierii au stat rapoarte de evaluare. Cei doi nu au fost mulțumiți de sumele primite și au atacat în instanță procedura, dar Tribunalul Constanța a menținut sumele.
Faptele s-au prescris
Infracțiunile de fals reclamate de către actualul primar s-au prescris, dar acesta spune că procurorul de caz poate cerceta ce s-a întâmplat și poate să ceară instanței de judecată penale anularea actelor.
„Aceste încheieri de intabulare au fost actele pe baza cărora instanțele de judecată au dispus grănițuirea dintre municipiul Constanța și comuna Agigea, cu consecințe grave pentru Agigea, în sensul în care un număr mare de societăți comerciale, care au plătit încă de la înființare taxe și impozite către bugetul comunei Agigea, au fost alocate municipiului Constanța”, spune el.
Terenul dat de Administrația Porturilor Maritime cu 6000 de euro a fost vândut cu de 80.000 de ori mai mult
Ce spune Transpec Leasing IFN SA
Reprezentanții Transpec Leasing IFN SA susțin că firma nu a vândut terenul cu 1,7 milioane de euro, ci cu o sumă considerabil mai mică, iar Mircea Toader nu are nic o legătură cu societatea Transpec Leasing IFN SA.”
