Salariile medicilor din sistemul sanitar de stat au crescut, în ultima vreme, și este foarte bine că s-a întâmplat așa. Este una dintre modalitățile prin care se poate opri exodul acestora peste hotare. Acum, aceștia din România au ajuns să aibă salarii bune, mult peste media națională.
Potrivit datelor oficiale publicate de către Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Andrei“ Constanța, există medici care lucrează aici și care au un salariu lunar brut de aproape 40.000 de lei. Este, de exemplu, cazul a cel puțin doi medici-șefi din SCJU, care au un salariu de bază de 21.246 de lei.
La acesta se adaugă un spor de 85%, adică 18.059 lei, pentru condiții deosebit de periculoase, așa cum sunt ele prevăzute în Hotărârea 153/2018. În total, 39.305 lei brut. Aceste sume sunt aferente lunii septembrie 2018. Evident, suma primită pe card este mai mică. Medicii mai primesc o indemnizație anuală de hrană de 3.800 de lei, dar și tichete de vacanță de 1.900 de lei.
O moașă, 12.000 de lei pe lună
Bine plătiți sunt și ceilalți angajați din SCJU. De exemplu, un asistent medical a avut un salariu de bază de 7.035 de lei, la care s-a adăugat un spor de 70%, adică 4.925 lei, dar și 338 de lei pentru zile lucrate în perioadă de sărbătoare. Total: 12.298 de lei, la care se adaugă 3.900 de lei pentru norma anuală de hrană și 1.900 de lei reprezentând vouchere de vacanță. O moașă ajunge la 12.000 de lei pe lună, fără tichete și norma de hrană. Vorbim, repet, de sume brute, nu de bani în mână.
Cine are cele mai mari sporuri
Hotărârea 153/2018 stabilește salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a condițiilor de acordare a acestuia, pentru familia ocupațională de funcții bugetare „Sănătate și asistență socială“. Aceasta prevede că, pentru anumite categorii, sporurile pot ajunge la 85% din salariul de bază.
Potrivit legii, beneficiază de sporuri de la 55% până la 85% din salariul de bază următoarele categorii:
1. personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar din cadrul direcţiilor de sănătate publică, al Institutului Naţional de Sănătate Publică şi din cadrul ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie care participă efectiv în aplicarea măsurilor de limitare a unor epidemii deosebit de grave şi altele asemenea stabilite de Ministerul Sănătăţii şi declarate prin ordin;
2. personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar care îşi desfăşoară activitatea în laboratoarele de microbiologie din cadrul direcţiilor de sănătate publică, care lucrează teste HIV/SIDA; 3. personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar din secţii/compartimente pentru arşi;
4. personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar din centrele pentru arşi;
5. personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar din institutele de medicină legală şi din serviciile de medicină legală judeţene;
6. personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar din serviciile de anatomie patologică şi din compartimentele medicale ale serviciilor de anatomie patologică;
7. personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar din serviciile de ambulanţă;
8. personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar care lucrează la Spitalul Tichileşti – leprozerie;
9. personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar din unităţile sanitare care participă efectiv în aplicarea măsurilor de limitare a unor epidemii deosebit de grave şi altele asemenea stabilite de Ministerul Sănătăţii şi declarate prin ordin;
10. personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar care lucrează în unităţi de pneumoftiziologie (spitale şi sanatorii), Institutul de Pneumoftiziologie „Prof. dr. Marius Nasta“ Bucureşti, Spitalul Clinic de Ortopedie, Traumatologie şi TBC Osteoarticular „Foişor“ Bucureşti, din secţii şi compartimente cu paturi de TBC, TBC osteoarticular, TBC genital, TBC ganglionar, din laboratoarele sau compartimentele care deservesc aceste paturi, din secţii care au în custodie persoane private de libertate cu TBC, din cabinetele de consultaţii TBC şi dispensarele medicale de pneumoftiziologie (TBC);
11. personalul din structurile de cercetare care lucrează în unităţi de pneumoftiziologie, Institutul de Pneumoftiziologie „Prof. dr. Marius Nasta“ Bucureşti şi Spitalul Clinic de Ortopedie, Traumatologie şi TBC Osteoarticular „Foişor“ Bucureşti;
12. personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar care lucrează în laboratoarele de bacteriologie BK, în laboratoarele de cercetare care manipulează culturi vii de BK, în compartimentele de producere a vaccinurilor BCG sau a altor produse de degradare a BK;
13. personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar din unităţile de asistenţă medico-socială în profil pneumoftiziologie (TBC);
14. personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar din secţiile sau compartimentele cu paturi în care sunt îngrijiţi bolnavi de HIV/SIDA, laboratoarele ce deservesc aceste paturi şi structura de spitalizare de zi HIV/SIDA şi din secţiile care au în custodie persoane private de libertate cu HIV/SIDA;
15. personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar din laboratoarele medicale, care lucrează teste HIV/SIDA;
16. personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar din structurile de primire a urgenţelor – UPU-SMURD şi UPU; 17. personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar din secţii şi compartimente cu paturi de ATI şi de terapie intensivă.
Articolul, într-o formă extinsă, a apărut inițial în ediția print a cotidianului România liberă din 31 octombrie 2018.
Pai si cum se justifica moartea persoanelor care le iau in primire? nu se iau in considerate la urgente?au dosare de Ani de zile in spital cu tot e sufera și ei ii trateaza ca și cum ar fi venit azi