Capacitatea de a-și permite să plătească o vacanță anuală de o săptămână departe de casă este unul dintre indicatorii folosiți de Uniunea Europeană pentru a măsura deprivarea materială și socială din blocul comunitar.
Acest indicator – împreună cu capacitatea de a face față cheltuielilor neașteptate, accesul la o mașină pentru uz personal și capacitatea de a întreține în mod adecvat locuința – oferă o măsură a accesului la elemente care sunt considerate de majoritatea oamenilor ca fiind dezirabile sau chiar necesare pentru a beneficia de o calitate adecvată a vieții.
Potrivit unui nou studiu publicat recent de Confederația Europeană a Sindicatelor (CES), în anul 2022, aproape 40 de milioane de oameni din Uniunea Europeană nu au putut pleca în vacanță din cauza costurilor ridicate. Cu două milioane mai mult decât anul precedent.
„Este o situaţie periculoasă pentru lucrători, care au nevoie de timp pentru a se recupera”, a spus secretarul general al CES, Esther Lynch, pentru Euronews, subliniind importanţa unei pauze de la muncă.
În 2023, 28,5% din populația UE nu și-a putut permite o săptămână de vacanță anuală departe de casă, arată datele Eurostat. Situația nu este uniformă în toate statele membre. Cea mai mare creștere a așa-numitei condiţii de „sărăcie de vacanță” s-a produs în România, unde 59,5% dintre români nu au putut pleca în vacanță.
Cele mai mari cote au fost în:
- România (59,5%)
- Bulgaria (44,2%)
- Ungaria (43,3%)
Cele mai scăzute:
- Luxemburg (10,6%)
- Suedia (11,2%)
- Țările de Jos (12,6%).
Comunicatul de presă al Confederației precizează că „o vacanță nu este un lux, ci este un lucru esențial pentru protejarea sănătăţii fizice și psihice a lucrătorilor, precum și pentru a oferi experiențe valoroase copiilor”.
Situația nu este uniformă în toate statele membre: studiul arătând că cea mai mare creștere a așa-numitei condiţii de „sărăcie de vacanță” s-a produs în Franța, unde aproape cinci milioane de oameni nu au putut pleca în vacanță.
Cea mai mare creștere procentuală a fost înregistrată în Irlanda, unde între 2021 și 2022 numărul de persoane din populația activă a țării care nu își pot permite o vacanță a crescut cu 4%.
Există 13 țări în care situația este mai proastă decât media de 14,6 la sută a blocului comunitar, România plasându-se pe ultimul loc, cu un procent de 36 la sută.
Potrivit Comisiei Europene, aproximativ jumătate dintre lucrătorii europeni consideră că stresul la locul de muncă este o situaţie extrem de des întâlnită, reprezentând una dintre cele mai provocatoare probleme de securitate și sănătate la locul de muncă.
Comunicarea privind sănătatea mintală publicată de executivul UE subliniază necesitatea de a lucra la dreptul la deconectare ca „parte integrantă a reducerii stresului la locul de muncă și a promovării unui echilibru mai bun între viața profesională și viața privată”.
Potrivit Eurostat, în 2022, 62% dintre rezidenții UE și-au luat cel puțin o vacanță, însă jumătate dintre acestea au fost scurte și au fost făcute în propria țară.
Datele mai arată că germanii cheltuiesc cel mai mult pentru călătoriile internaționale (85,2 miliarde de euro), fiind urmați de francezi cu 39,2 miliarde de euro.
Lynch a adăugat că unul dintre marile progrese sociale ale secolului al XX-lea a fost creșterea numărului de familii din clasa muncitoare care își puteau permite o vacanță. „A îmbunătățit sănătatea și bunăstarea a milioane de oameni și a contribuit la crearea unui sentiment de progres și optimism”, a spus secretarul general al CES, adăugând că datele din studiu „arată modul în care progresul social este inversat din cauza creșterii inegalității economice”.
Sindicatul avertizează că cifrele pentru 2023 ar putea fi chiar mai proaste din cauza costului în creștere al concediilor și din cauza salariilor neajustate la inflație.
