Veniți în România cu surle și trâmbițe, olandezii de la Van Oord au câștigat două dintre cele mai mari licitații organizate de către statul român. Ei au câștigat, românii au lucrat.
Deși vorbim despre lucrări de mare amploare, olandezii nu au avut mai mult de 40 de angajați niciodată. Ca să vă faceți o idee, Van Oord Dredging And Marine Contractors Bv – sucursala Constanța a avut în medie, în 2017, numai 5 angajați. Olandezii au reușit însă o contra performanță aproape unică în lumea afacerilor: deși au câștigat licitații în valoare de aproape un miliard de lei noi, au raportat pierderi de circa 220.000.000 de lei. Oare și-au făcut atât de prost calculele, au fost un fel de Robin Hood sau au expropriat profitul, statul român rămânând cu ochii-n soare? Întrebarea este, evident, retorică.
Olandezii nu numai că nu au făcut profit, dar au dat și câteva țepe prin mediul de afaceri local. Una dintre firmele care au încasat-o este Comprest Util, companie care a lucrat efectiv la consolidarea costieră a litoralului românesc, lucrare cu care se mândrește acum toată lumea, dar câștigată de olandezii care mai aveau anul trecut, vă reamintesc, cinci angajați. Comprest Util are de încasat un rest de factură de circa un milion de euro de la olandezi, dar aceștia s-au tot făcut că plouă. Au încercat tot fel de tertipuri, dar nu le-a mers. Există o decizie a instanței care spune că sunt buni de plată. N-au plătit, găsind tot felul de chichițe în legislație, cu concursul unor magistrați. Români, nu olandezi, ca să înțelegem despre ce vorbim. Comprest Util n-a stat cu mâinile în sân și, pe bună dreptate, a cerut insolvența celor de la Van Oord. Păi dacă ești una dintre cele mai mari firme din lume, dacă încasezi numai în România un miliard de lei, adică vreo 250 de milioane de euro, și dacă ai de plată un milion de euro, pentru lucrări de care ai beneficiat, și nu îl plătești, nu se cheamă că ești în insolvență?
Aici intervine partea interesantă a lucrurilor. Comprest Util a cerut insolvența societății mamă, VAN OORD DREDGING AND MARINE CONTRACTORS BV, nu a sucursalei din Constanța. De altfel, sucursala nici nu ar avea cum să plătească un milion de euro. Bilanțul financiar al sucursalei, pe 2017, este dezastruos, potrivit datelor obținute de la Ministerul Finanțelor. Cifra de afaceri a fost de 1.041.032 , iar pierderile de 7.643.064 lei. La capitolul datorii figurează o cifră absolut impresionantă, în sens negativ: 222.717.990 lei. E adevărat, avea în casă sau în conturi 516.712 lei, adică vreo 110.000 de euro. Sediu? Nu are, au stat cu chirie. Avem noi, românii, o vorbă pentru situații de acest gen: prinde orbul, scoate-i ochii.
Cum spuneam, Comprest Util cere insolvența firmei mamă, din Olanda. Olandezii s-au opus și au atacat în instanță. Prin Hotărârea nr.321/14.06.2018, pronunțată în dosarul 2582/118/2016 de instanța de control judiciar, Curtea de Apel Constanța a respins contestaţia debitoarei Van Oord Dredging and Marine Contractors BV ca nefondată. În temeiul art. 43 alin. 7 din Legea nr. 85/2014, a trimis cauza judecătorului sindic pentru deschiderea procedurii insolvenţei faţă de debitoarea Van Oord Dredging and Marine Contractors BV. Hotărârea a fost definitivă.
Totuși, deși vorbim despre o hotărâre definitivă, Van Oord sucursala Constanța a exercitat împotriva acesteia două căi de atac – contestația în anulare și revizuire – prin care a solicitat retractarea hotărârii nr.321/14.06.2018 inclusiv pentru motivul referitor la faptul că s-a dispus deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitoarei Van Oord BV, deși Van Oord sucursala Constanța are deplină capacitate procesuală de folosință. Cu alte cuvinte, au vrut să scoată din joc firma mamă. Nu se poate pune semnul egalității din punct de vedere procesual între cele două entități, respectiv Van Oord Dredging and Marine Contractors BV-sucursala Constanța și Van Oord Dredging and Marine Contractors BV, spun olandezii. Sucursala, în opinia lor, poate sta în judecată în nume propriu, citând Codul de Procedură Civilă.
Un fel de alba neagra. De ce spuneam asta? Studiind cazul, am ajuns la concluzia că olandezii interpretează Codul de Procedură Civilă în două modalități diferite, care se exclud reciproc: odată e albă, o dată e neagră. Să explicăm.
Albă: pentru a obține retractarea deciziei Curții de Apel prin care s-a dispus trimiterea cauzei la judecătorul sindic în vederea deschiderii procedurii insolvenței, Van Oord sucursala Constanța susține că, în temeiul art.56 Cpc, susține că sucursala, în procedura prevăzută de Legea 85/2014, poate sta în judecată în nume propriu;
Neagră: pentru a tergiversa deschiderea procedurii de insolvență, în baza aceluiași art.56 Cpc, în susținerea excepției lipsei capacității procesuale de folosință, susține că sucursala, în procedura prevăzută de Legea 85/2014, nu poate sta în judecată în nume propriu.
Ați înțeles? Nici noi.
Stați, că nu s-a terminat.
Albă: pentru a tergiversa deschiderea procedurii de insolvență, în susținerea excepției lipsei capacității procesuale de folosință, susține că ”sucursalele nu au personalitate juridică, nu au patrimoniu propriu, distinct de cel al societății mame, fiind dependente economic în totalitate de societatea mamă, atât veniturile, cât și datoriile unei sucursale se transferă societății mamă care are personalitate juridică.”
Neagră: pentru a obține însă retractarea deciziei Curții de Apel prin care s-a dispus trimiterea cauzei la judecătorul sindic în vederea deschiderii procedurii insolvenței, Van Oord sucursala Constanța susține că, nu se putea dispune deschiderea procedurii insolvenței față de Van Oord BV câtă vreme Van Oord sucursala Constanța a demonstrat că situația sa financiară, INDEPENDENTĂ DE SITUAȚIA FINANCIARĂ A VAN OORD BV este, una foarte bună … Van Oord sucursala Constanța, la data de 28.02.2017, dispunea de lichidități în cuantum de 3.423.599,57 lei… în cursul lunii martie 2017, Van Oord a efectuat numeroase plăți către angajați, furnizori, precum și către bugetul de stat ”.
Șarada continuă. Atunci când încearcă să reformeze, prin revizuire sau contestație în anulare, decizia 321/2018, pretinde că Van Oord sucursala Constanța ESTE O ENTITATE JURIDICĂ DISTINCTĂ DE VAN OORD BV, precum și faptul că patrimoniul propriu al Van Oord sucursala Constanța – INDEPENDENT de cel al firmei mamă- reflectă inexisitența unei stări de insolvabilitate. Atunci, însă, când încearcă să tergiverseze deschiderea procedurii insolvenței în cadrul procesual limitativ determinat de art. 43 alin.(7) din Legea nr. 85/2014, pretinde că Van Oord sucursala Constanța este o entitate lipsită de personalitate juridică, ce nu are patrimoniu propriu și care este dependentă financiar întru totul de Van Oord BV.
Prin acest joc de-a alba neagra, Olandezii au câștigat, până acum, trei ani de zile.
Pe 9 octombrie 2018 însă, judecătorul sindic a pus capăt acestui joc și a respins excepția ridicată de olandezi. Asta înseamnă că Van Oord – Sucursala Constanța a rămas în procesul de insolvență, iar firmele care au de recuperat bani de la ea pot continua demersurile.
Fără să primească ce i se cuvine, factura restantă, Comprest Util riscă să intre în insolvență, iar 600 de oameni pot rămâne pe drumuri. Asta în condițiile în care Comprest a lucrat la o valoare de 75 % din valoarea contractului atribuit Van Oord și a avut un profit de 15-20%, plătind taxe și impozite statului român.
„Dacă prin pronunțarea unor hotărâri judecătorești dispuse nu în numele legii, ci în numele companiilor multinaționale DISTRUGEM societățile cu capital integral românesc care asigură, prin taxe și impozite, funcționarea tuturor instituțiilor statului român, vor mai exista bani pentru plata salariilor angajaților din sectorul public și privat? România mai este un stat de drept suveran sau a devenit un stat vasal dependent?”, întreabă administratorul grupului de firme din Constanța, Grigore Comănescu.
Din păcate, la modul cum stau lucrurile în prezent, răspunsul este mai degrabă negativ. Apropo, cum credeți că ar fi arătat un astfel de proces în Olanda, dacă o firmă românească ar fi ajuns în situația aceasta?
Van Oord, vă mai spunem odată, are cinci angajați. Adică avea în 2017, acum nu știm exact câți au mai rămas. Comprest Util face parte dintr-un grup de firme care are 600 de angajați. Cât a plătit Van Oord la bugetul de stat? Impozit pe profit: zero. Impozit pe salarii: cât pentru cinci salarii. Grupul de firme din care face parte Comprest Util a plătit cât pentru 600 de salarii, dar și impozitele și taxele aferente statului român.
Fără să primească ce i se cuvine, factura restantă, Comprest Util riscă să intre în insolvență, iar 600 de oameni pot rămâne pe drumuri. Asta în condițiile în care Comprest a lucrat la o valoare de 75% din valoarea contractului atribuit Van Oord și a avut un profit de 15-20%, plătind taxe și impozite statului român. Van Oord, vă reamintim, a primit toată suma licitată și, mai mult a cerut în mai multe rânduri suplimentări, în valoare de zeci de milioane de euro.
Apropo, cum credeți că ar fi arătat un astfel de proces în Olanda, dacă o firmă românească ar fi ajuns în situația aceasta?
Credeți că Van Oord este singura firma olandeză care se comportă așa în România?
Ce vrea de fapt Olanda de la România? Vrea ca firmele românești să fie partenere sau vrea vasali? Nu putem să nu ne gândim la faptul că Olanda este prima țară europeană care se opune intrării României în Schengen. Suntem buni atunci când firmele lor vin să facă aici afaceri de sute de milioane de euro, sunt buni dacă dăm portul din Constanța unor firme olandeze, dar când vine vorba despre integrarea în Schengen, nu mai suntem buni. Nu cumva intrarea în Schengen este numai o modalitate de presiune a statului olandez? România a investit sute de milioane de euro în securizarea granițelor, a îndeplinit toate condițiile tehnice necesare, dar politicienii lor se opun. De ce nu se opun și firmelor olandeze care fac afaceri (păguboase) în România?
Judecând după acest caz și altele, România nu parte un partener al Olandei în marea familie europeană unită de aceleași valori, ci o vacă de muls.
la calitatea nisipului extras, ii intreaba cineva? Ca avem plaje numai bune pentru semanaturile de primavara!