Primarul Constanței, Vergil Chițac, îi convoacă marți pe consilierii locali într-o ședință de îndată. Primarul le cere să aprobe modificarea și completarea HCL nr. 357/2022 privind aprobarea proiectului „Sursă de producție energie utilă termică și electrică prin cogenerare de înaltă eficiență, în municipiul Constanța” şi a cheltuielilor legate de proiect în vederea depunerii acestuia în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență.
Pe scurt, este vorba despre banii pentru noul CET. Un CET pe care primarul nu și-l dorea înainte de alegeri, dar pe care îl trâmbițase Radu Mazăre și pe care îl imagine Decebal Făgădău.
Un CET scump.
Investiția totală, potrivit noilor modificări, este colosală: 742.921.672 de lei. Să nu credeți că toți banii vin din fonduri europene. Numai 520.025.710 lei. Restul de 222.895.962 milioane lei reprezintă cheltuieli neeligibile și trebuie suportate de către Primăria Constanța, deci de constănțeni și de firmele din oraș, prin taxele și impozitele plătite, sau prin alocații de la bugetul de stat, credite bancare sau contractate de stat, alte surse legal constituite.
Sistemul centralizat de încălzire din Constanța, carea avea aproape 90.000 de abonați în 2005, a rămas acum cu aproape o treime. Liviu Popa a declarat că la 1 septembrie 2022, sistemul centralizat are 1.134 de asociații de proprietari, cu un număr de 33.495 de apartamente. 85.731 de apartamente branșate. Detalii AICI.
Raportat la numărul de abonați, investiția în CET înseamnă circa 22.180 de lei per abonat.
Primarul Chițac se contrazice pe el însuși
Primarul Constanței a preluat proiectului fostului primar PSD, Decebal Făgădău, de înlocuire a conductelor, proiect pe care îl critic înainte de a ajunge primar.
În campania electorală, Vergil Chițac publicase pe site-ul său un articol, cu date de la specialiști, pe propriul site, în care explica faptul că pentru municipiul Constanța nu un CET nou este soluția. Acum l-a șters (îl găsiți însă pe site-ul nostru, AICI).
În 2016, dar și în 2020, acesta prezenta, chiar pe site-ul său, soluțiile specialiștilor în domeniu, pe care le lăuda. Acestea nu prevedeau însă un nou CET și nici schimbarea conductelor, ci realizarea de centrale de cartier, mult mai ieftine și eficiente. Iată una din cele două propuneri popularizate de candidatul Chițac.
„Solutia schimbarii traselor de tubulaturi impreuna cu modernizarea CET ului este costisitoare si produce mult deranj in oras. Asadar, ar fi bine daca s-ar renunta la retelele de conducte prin care circula agentul termic. In felul acesta s-ar elimina energia necesara pentru pomparea agentului termic si lucrarile necesare in cazul aparitiei spargerilor sau deteriorarii izolatiei termice.In esenta lucrurile sunt foarte simple: fiecare bloc sau grupare de blocuri, depinzand de numarul de apartamente sau asezarea lor, va beneficia de cate o microcentrala alimentata cu apa si gaz si dotata cu un cazan pentru incalzirea apei si un sistem de pompare. Cazanul poate fi dublat pentru ca in caz de defectiune sa nu ramana nealimentate cu caldura pe timp de iarna apartamentele in care locuiesc copii mici sau batrani. Agentul termic va fi distribuit din coloana montata pe casa scarii in fiecare apartament iar contorizarea este foarte simplu de facut.”
Vă reamintim că autorizația de mediu a CET Palas expiră în mai puțin de un an și jumătate. Mai exact, pe 31 decembrie 2023. Este greu de crezut că va obține alta, ținând cont că vorbim despre un colos construit în 1970, iar tehnologia a devenit învechită.
Probabil ar trebui sa auzim si explicatiile consilierilor si a primarului referitoare la aceasta investitie. Cand au fost incepute demersurile pentru aceasta investitie ,ce castiga orasul si ce pierde. Discutii
si explicatii realiste nu pareri aruncate pre electoral de fosti sau actuali primari