Președintele României, Klaus Iohannis a trimis, vineri către CCR, o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii privind aprobarea obiectivului de investiţii Spitalul Militar Regional „Carol I”.
„Considerăm că această lege contravine prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) referitoare la respectarea principiului separaţiei puterilor în stat, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 61 alin. (1) teza a doua, conform cărora Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a ţării, precum şi celor ale art. 111 alin. (1) teza a doua privind informarea Parlamentului şi ale art. 138 alin. (5), referitoare la obligativitatea stabilirii surselor de finanţare pentru cheltuielile bugetare”, se arată în sesizarea de neconstituţionalitate transmisă preşedintelui CCR, Valer Dorneanu.
Potrivit președintelui, pe 2 iunie, Parlamentul i-a transmis, în vederea promulgării, Legea privind aprobarea obiectivului de investiţii Spitalul Militar Regional „Carol I”.
El precizează că obiectul de reglementare al legii îl constituie aprobarea executării obiectivului de investiţii Spitalul Militar Regional „Carol I”, acest spital urmând să fie construit pe raza municipiului Constanţa. Totodată, actul normativ stipulează că înfiinţarea Spitalului Militar Regional „Carol I” se face cu avizul Ministerului Sănătăţii.
„Considerăm că legea criticată are caracter individual, fiind concepută să impună dispoziţii pentru un singur caz, determinat concret, intuitu personae”, se arată în sesizare.
Preşedintele Iohannis consideră că Parlamentul a nesocotit dispoziţiile din Constituţie referitoare la separaţia puterilor în stat, reglementând într-un domeniu ce ţine de competenţa de reglementare a autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale, viciu de natură să antreneze neconstituţionalitatea legii în ansamblul său.
„O lege trebuie să fie elaborată în conformitate cu Constituţia, să reprezinte actul juridic al Parlamentului, să exprime şi să reglementeze relaţii sociale generale. Or, în cazul de faţă, legea dedusă controlului de constituţionalitate creează cadrul normativ pentru realizarea unei operaţiuni juridice cu caracter individual, aplicabil doar unui singur caz expres determinat, acela al aprobării obiectivului de investiţii Spitalul Militar Regional ‘Carol I’. (…) Apreciem că legea supusă controlului de constituţionalitate contravine, pe de o parte, art. 1 alin. (4) din Constituţie referitoare la respectarea principiului separaţiei puterilor în stat şi dispoziţiilor constituţionale ale art. 61 alin. (1) ce consacră rolul Parlamentului, iar, pe de altă parte, încalcă prevederile art. 16 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia ‘nimeni nu e mai presus de lege’, precum şi prevederile art. 147 alin. (4) din Constituţie, care consacră obligativitatea erga omnes a deciziilor Curţii Constituţionale”, se mai arată în sesizarea de neconstituţionalitate.
Totodată, șeful statului indică şi faptul că această lege prevede finanţarea obiectivului de investiţii Spitalul Militar Regional ‘Carol I’ de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Apărării Naţionale, prin alocări suplimentare faţă de bugetul destinat acestui minister prin legea bugetului de stat şi constată că nu a fost transmisă Guvernului solicitarea de a elabora fişa financiară, care este obligatorie. El menţionează şi că nici expunerea de motive a legii criticate nu detaliază impactul bugetar al soluţiilor legislative preconizate şi nici nu indică sursa de finanţare.
„Prin urmare, întrucât cheltuielile stabilite prin textele legii criticate afectează bugetul de stat, învederăm faptul că adoptarea unor asemenea prevederi nu se putea realiza decât după cererea prealabilă a informării Parlamentului, formulată de acesta şi înaintată Guvernului. De aceea, solicităm Curţii Constituţionale să constate neconstituţionalitatea în ansamblu a legii deduse controlului, prin raportare la dispoziţiile art. 111 alin. (1) teza a doua şi ale art. 138 alin. (5) din Constituţie”, se arată în sesizarea de neconstituţionalitate.
Ce spun parlamentarii PSD
Declarații au oferit, într-o conferință de presă, și parlamentarii Nicolae Moga, Radu Babuș și George Vișan. Le puteți vedea mai jos.
„La începutul acestei luni, domnul președinte ne-a spus la televizor că vor investi bani importanți în sistemul de sănătate. Ei vor investi, adică „guvernul meu”. Pentru că domnul președinte funcționează în această „pereoadă” pas cu pas, primul pas a fost să oprească construcția unui spital, al nostru, de la Constanța. Ce pot să spun în calitate de co-inițiator și susținător al unui spital pentru constănțeni? Dezamăgit, puțin spus. Revoltat, cam pe acolo. Este imposibil să ne imaginăm ce are în cap acest domn care se recomandă tot timpul ca președinte al tuturor românilor. Constănțenii nu sunt români? Ei nu merită un spital? Turiștii care vin pe litoral nu au nevoie de servicii de sănătate de calitate? Sau nici de ei nu avem nevoie, pentru că îi trimitem în Germania? Ne vom mobiliza, pentru că nu putem să acceptăm o asemenea bătaie de joc. Noi am promis încă de la preluarea mandatului din 2016 că ne vom bate pentru constănțeni ca să aibă un astfel de spital, ne-am luat acest angajament și asta vrem să facem”, a spus senatorul Mihu.
„Spitalul Județean, în timpul sezonului estival, are până la 600 de intervenții pe zi pentru UPU, singura a județului Constanța. Când vin turiștii pe litoral, constănțenii sunt lipsiți de asistență medicală, pentru că cu același număr de doctori, ambulanțe, ei trebuie să suplimenteze încă un milion de turiști. Sistemul sanitar constănțean este sufocat, nu mai vorbim de comparația cu alte județe. S-au accesat 150 de milioane de euro pentru trei spitale regionale, la Iași, Cluj și Craiova. Aceste spitale au fost vizate politic. Județul Constanța are numai 11 unități sanitare publice. Pe când Cluj are 19, Iași – 17 și Craiova – 17, în contextul în care noi suntem sufocați în timpul sezonului estival… Guvernele noastre au vrut să facă aceste spitale, nu s-a reușit din diverse motive. Spitalul militar: s-au expropiat 2.400 ha la Mihail Kogălniceanu. Se vrea mărirea bazei și vor fi cazați zeci de mii de militari. În contextul geopolitic în care ne aflăm, necesitatea unui spital militar regional nu mai încape în discuție. De ce regional? Pentru că poate să deservească și civili”, a spus Moga.
„Cetățenii din Dobrogea sunt discriminați față de ceilalți cetățeni din România și când vine vorba să mergem în Țara Mamă: plătim taxă de pod și să ne întoarcem acasă. În cazul ăsta, președintele nu s-a aplecat să vadă că suntem discriminați! Se pare că doar când e interesul politic atunci ne pune în dezavantaj. Eu cred că cetățenii au suficientă capacitate de a discerne, ce dorim noi să facem și ce face președintele”, a spus George Vișan.
„Acest proiect este unul de interes național, dar și strategic, gândit pentru a deservi efectivele militare dar și ale celor aliate. În ultimul timp, în comisiile de Apărare, am aprobat o investiție de 2,2 miliarde de euro pentru modernizarea infrastructurii din regiunea Mării Negre a bazei Kogălniceanu. Această realizare a spitalului regional este o componentă complementară dar și obligatorie! Spitalul militar este gândit și ca suport pentru asistența medicală civilă. (…) În continuare, actuala putere atacă la CCR proiecte de lege care sunt în interesul românilor”, a spus Radu Babuș.
