Regele Mihai și Regina Ana au vizitat, în anii 2000, comunitatea aromânilor din comuna Stejarul, județul Tulcea, iar câteva imagini surprinse atunci au fost publicate recent pe rețelele de socializare.
Cuplul regal s-a întâlnit cu primarul comunei, care l-a întâmpinat în mod oficial, cu tricolorul purtat peste sacou, dar și cu membrii comunității.
A fost întâmpinat cu muzică tradițională aromână, cântată, printre alții, de Hrista Lupci, cel mai cunoscut și valoros rapsod al aromânilor. De remarcat că, în semn de respect, toți cei care îi întâmpină pe rege și pe regină le sărută mâna.
După primirea oficială, avem imagini cu regele Mihai și regina Ana într-o casă, unde li se cântă o melodie aromână tradițională, un imn al acestora, practic, „Părinteasca dimândare”. Cei care au văzut imaginile spun că ar fi casa unui localnic, Dimci Costea, zis Bijgoli.
„Venirea regelui Mihai în comuna Stejarul a fost in anul 2007. Toata stima și respectul pentru autoritățile comunei (fosta Eschibaba). Acest lucru dovedește simplitatea și recunoștința Regelui fata de poporul roman. Este binecunoscuta simpatia aromânilor fata de majestățile lor regale, sunt videoclipuri si cu regina Maria la Balcic când își sărbătorea ziua in mijlocul aromânilor din Balcic. Erau iubiti de toti aromânii.”, este comentariul altei persoane care a văzut imaginile.
Poezia „Părinteasca dimândare“ este considerată imnul aromânilor, care se juruiesc din generaţie-n generaţie să ţină cu orice preţ la limba strămoşească şi la tradiţiile care i-au ajutat să-şi păstreze identitatea, scrie Adevărul. Cel care a compus versurile de la „Părinteasca dimândare“ („Mustrarea/Blestemarea părintească“) este Constantin Belimace, un aromân născut în Macedonia, în anul 1848, în satul Mulovişte.
Iată versurile:
Părinteasca Dimândare
Părinteasca Dimândare
N-aspirgiură cu foc mare
Fraţ di mumă şi di-un tată,
Noi, Armani di eta toată.
Di sum plocile di murmintsa
Strigă-a nostri buni părinţî
«Blastem mari s-aibă-n casă
Cari di limba-a lui s-alasă.
Cari-şi lasă limba-a lui
S-lu-arda pira-a focului,
Şi s-dirina viu pri loc,
Să-li si frigă limba-n foc
El an vatra-li părintească
Fumealia s-nu-şi harisească;
Di fumeli curuni s-nu başe
Nicu an leagăn sî nu-nfaşe.
Cari fudze di-a lui mumă
Şi di părinteasca-li numă,
Fugă-li doară-a Domnului
Si dulţeamea-a somnului!»“
Traducerea:
Părintească blestemare
„Părintească blestemare
Porunceşte cu foc mare
Fraţi de-o mumă şi de-un tată
Noi, Aromâni din vremea toată
De sub lespezi de morminte
Strigă ai noştri buni părinţi
«Blastem mare să aibă în casă
Care de limba lui se lasă.
Care îşi lasă limba lui
Arză-l-ar para focului
Chinui-s-ar de viu pe locu
Frige-i-s-ar limba în focu
El în vatră părintească
De copii să nu se fericească
De familie cununi să nu sărute
Prunc în leagăn să nu înfaşe
Care fuge de a lui mumă
Şi de parintescul nume
Fugi-i-ar dorul Domnului
Şi dulceaţa somnului!»“
Imaginile video au fost postate pe pagina de Facebook a lui Sorin Lupci și sunt preluat de noi de acolo.
