Postul Paștelui începe pe 10 martie. Până atunci, pe 9 martie, Biserica Ortodoxă îi cinstește pe cei 40 de mucenici din Sevastia.
Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia erau soldați romani, greci şi armeni, care se aflau detaşaţi în Armenia, pe vremea împăratului roman Liciniu. Deoarece au refuzat să se închine idolilor, guvernatorul Armeniei i-a închis timp de 8 zile, după care i-a condamnat la moarte prin îngheţare în lacul Sevastia. Prin puterea lui Dumnezeu, apa lacului s-a dezgheţat şi peste capetele martirilor s-au coborât 40 de cununi strălucitoare. Potrivit tradiţiei populare, gospodinele creştine pregătesc preparate specifice în forma cifrei 8, numiți popular „mucenici” sau „mucenici”, care simbolizează ziua a opta a săptămânii, Ziua Învierii. În schimb, invocarea unui așa-zis obicei de a se bea 40 de pahare de vin nu are nici o justificare teologică, fiind vorba mai mult de o încercare neinspirată de a masca porniri bahice în spatele unor false tradiții presupus bisericești.
Duminică lăsatul secului de brânză
Pe data de 10 martie, de la ora 8, 45, în Duminica Izgonirii lui Adam din Rai sau Duminica lăsatului sec pentru Postul Sfintelor Paști, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va oficia Sfânta Liturghie la Catedrala arhiepiscopală „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Constanța.
Începutul Postului Mare
Luni, 11 martie, în Biserica Ortodoxă începe Postul Mare. El a fost rânduit de către Biserică atât pentru pregătirea celor care primeau Botezul creştin de Paşti, cât și ca mijloc de sporire duhovnicească a credincioşilor, pentru întâmpinarea Patimilor şi a Învierii Domnului. Totodată, aminteşte de postul de patruzeci de zile ţinut de către Mântuitorul înainte de începerea activităţii Sale mesianice, de unde denumirea de Păresimi sau Patruzecime.Postul Mare este cel mai lung, cel mai aspru şi cel mai important dintre posturile Bisericii Ortodoxe. Sfinţii Părinţi consideră că are origine apostolică; de la sfârşitul secolului al III-lea postul a fost împărţit în două perioade distincte: cel al Păresimilor sau prepascal (până la Duminica Floriilor) şi Postul Paştilor sau pascal (din Duminica Floriilor până la Înviere – Săptămâna Patimilor). Astfel, durata totală de postire este de 48 de zile. În Postul Mare, Biserica Ortodoxă dezleagă la peşte de Buna Vestire (25 martie) şi de Intrarea Domnului în Ierusalim (Floriile – 21 aprilie).
În prima săptămână a Postului Mare, de luni până joi, în biserici va fi oficiat Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul, iar în Catedrala „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, Ierarhul Tomisului va oficia Canonul cel Mare, începând cu ora 17.00.
Canonul cel Mare, al Sfântului Andrei Criteanul
Sfântul Andrei Criteanul, autorul canonului care-i poartă numele, s-a născut la Damasc în jurul anului 660, într-o familie creştină, de la care a primit o educaţie aleasă. Mai târziu a devenit monah în ordinul „Frăţia Sf. Mormânt” de la Ierusalim, fapt pentru care a fost supranumit şi „Ierusalimiteanul”. Este considerat cel dintâi autor de canoane liturgice, renumit fiind Canonul cel Mare, una dintre slujbele importante din perioada Postului Sfintelor Paşti; este un canon de pocăinţă, un lung imn liturgic (250 de tropare) alcătuit din cântări prin care cerem milostivire și iertare de la Dumnezeu. Sfântul Andrei Criteanul a murit în anul 740, când se întorcea de la Constantinopol spre Creta. Mormântul său se află în localitatea Eresos, din insula Lesbos.
Miercuri, 13 martie, de la ora 8.00, IPS Teodosie va oficia Sfânta Liturghie a Darurilor mai înainte sfinţite la Catedrala „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”.
Vineri, 15 martie, de la ora 8.00, Arhiepiscopul Tomisului va săvârși Sfânta Liturghie a Darurilor mai înainte sfinţite la Catedrala „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”.
Liturghia Darurilor mai înainte sfinţite
A fost redactată de către Sfântul Grigorie Dialogul (540-604 d.Hr.), este oficiată doar în perioada Postului Mare, de luni până vineri (în afara zilelor notate în calendar drept aliturgice). Această Liturghie este o Vecernie ce cuprinde rugăciuni de pregătire și primire a Sfintei Împărtășanii de către credincioși. Poartă acest nume deoarece Sfântul Agneț (Sfântul Trup) este sfințit în duminica anterioară oficierii Liturghiei. În timpul acestei slujbe nu se face pomenirea morților, de aceea rugăciunile pentru cei răposați sunt făcute în fiecare sâmbătă a Postului Mare.
