La intrare în Piața Ovidiu din Constanța a început construcția unui imobil, iar lucrările au nemulțumit o parte din constănțeni și politicieni. S-a spus că se distruge o parte din moștenirea arhitecturală a Constanței și că, mai mult, prefectul Constanței va închide ochii, pentru că investitorul este cineva din familia soției.
Au trecut câteva zile de la aceste reacții și nu am văzut nicăieri punctul de vedere al celor care construiesc. Pentru că presa are datoria să prezinte toate punctele de vedere, i-am căutat pe acești investitori și le-am solicitat să-mi răspundă la câteva întrebări. Spre surprinderea mea, au acceptat imediat, fără nicio condiție.
„Am cumpărat terenurile între 2012 și 2014. Au fost patru loturi, în total, pe care le-am alipit. Le-am cumpărat de la persoane fizice. Am găsit anunțurile în ziar. Încă mai am acasă unul dintre ziare și chitanța cu comisionul plătit la agenție”, spune Enache Bucovală.
Spune că a plătit câteva sute de mii de euro bune pe teren și că, în momentul achiziției, i s-a spus oficial că poate construi pe el. A cerut un certificat de urbanism de informare de la Primăria Constanța în care scrie negru pe alb că în zonă se poate ridica o clădire de P+4. De altfel, nu a cerut un PUZ nou, ci s-a conformat celui vechi, care a fost actualizat în 2003. Este chiar PUZ-ul în baza căruia a fost construită clădirea care adăpostește Curtea de Apel.
În 2015 încep demersurile pentru începerea construcției. Evident, primul pas, pentru că ne aflăm în zona peninsulară, a fost descărcarea de sarcină arheologică. Au încheiat două contracte: unul cu Muzeul de Istorie și de Arheologie Constanța și unul cu o firmă specializată. Săpăturile au durat șase luni și au fost făcute manual. Au venit specialiști din București care s-au ocupat efectiv de lucrări. Au dezgropat cu atenție tot ce au găsit, au întocmit cu atenția documentația necesară. Apropo, o zi de săpat costă 600 de euro. Cel care cere autorizația de construire plătește. Pe 13 martie 2017 s-a obținut descărcarea de sarcină arheologică.
Am studiat documentul. Nu s-au găsit vestigii din perioada romană, asta e clar.
„Au fost identificate un număr de 31 de complexe arheologice de diferite tipuri. Între acestea se remarcă resturi de ziduri legate cu mortar sau pământ, ce delimitează o trama stradală antică, gropi menajere și de provizii, un canal deversor al apelor pluviale, pavaje de piatră și morminte”, se arată în document.
S-au mai găsit și urmele unei toalete publice din timpuri moderne.
Propunerile comisiei sunt clare: conservarea in situ!
„Membrii colectivului propun ca, odată cu realizarea investiției proiectate, să se asigure conservarea in situ a complexelor cercetate din două zone, în partea de nord-vest a perimetrului cercetat. Prima zonă cuprinde un rest de locuire ce cuprinde părți de construcții, canale pluviale, pasaje, în cadrate cronologic în secolul VI p. Chr. A doua zonă cuprinde resturile unor locuințe datate în aceeași perioadă. În privința restului de complexe cercetate, dată fiind starea de conservare mai mult decât mediocră (în special după ploile torențiale din această toamnă), propunem doar înregistrarea datelor științifice pe care le oferă, fără să se mai procedeze la înregistrarea lor”, se arată în propunerile experților, respectiv arheologii Traian Cliante, Aurel Mototolea, Tiberiu Potârniche și Octavian Mitroi, din cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (foto jos).
Conservare in situ înseamnă acoperirea lor cu pământ. Investitorii au decis însă, cu acceptul specialiștilor, să pună însă în valoare aceste vestigii.
În primul rând, au decis să mute clădirea pe o altă latură a terenului, pe care nu existau niciun fel de vestigii. În al doilea rând, au hotărât să scoată la lumină vestigiile, pentru a putea fi văzute de oricine dorește. Le vor dezgropa și vor monta deasupra lor o sticlă specială, pe care se va putea călca. Pe mijloc va fi un mic podeț de trecere. În zonă va fi amenajată o terasă. Veți putea bea o cafea și privi la aceste vestigii. Nu este o soluție nouă. Hotelul President din Mangalia a făcut acest lucru cu succes. La fel stau lucrurile și la hotelul Ibis din Constanța, unde a fost descoperit un amfiteatru roman, unic în această regiune. Din păcate, deși conservat, nu este bine valorificat.
Dincolo de ziduri, s-au mai găsit diferite artefacte, cuprinzând obiecte și/sau instalații folosite în majoritatea aspectelor vieții cotidiene a unei urbe romane superior organizate.
„Materialul ceramic (în general fragmentar, dar și întreg sau întregibil) este abundent, piesele litice sunt larg reprezentate, după cum se întâlnesc numeroase resturi de obiecte de sticlă, metal sau materialul osos (uman sau animalier)”, spun specialiștii.
Cel mai valoros este un basorelief mithriac, prezentat public de către Muzeul Național de Istorie și Arheologie din Constanța, ca exponat al lunii august 2016. (Mithra era o divinitate adorată în vechea Persie și Indie. Era zeu al luminii cerești, al Soarelui, al purității și adevărului. Spre sfârșitul mileniului 1 Î. Chr., cultul său s-a răspândit pe tot teritoriul Imperiului Roman). S-au găsit și 52 de monede, dintre care 32 au fost curățate și identificate. Cea mai timpurile este bătută pentru Marcus Aurelius Caesar, iar cea mai târzie este cea emisă de Iustinian I. Cele mai multe datează în perioada Severilor, iar 15 dintre ele sunt din secolele IV – V. Monedele nu sunt din metal prețios. Ca un element de culoare, specialiștii care au săpat au spus că era nevoie de circa 600 astfel de monede valorau cât un galben, iar o vacă ajungea să coste 2 sau 3 galbeni.
Toate obiectele care au putut fi recondiționate au fost, pe banii investitorului, și au fost luate de către instituțiile statului. Acestea ar putea fi însă expuse în locația din care au fost luate, în baza unei cereri. Se dorește acest lucru, pentru a fi văzute și de constănțeni și turiști.
Construcția despre care vorbim va fi un imobil cu 4 etaje. La parter va fi o terasă, la etaj birouri. Va fi o clădire cu aspect modern.
„Am vrut că construim că clădire de tip clasic. Nu ni s-a dat voie, datorită zonei în care ne aflăm. Ni s-a cerut să schimbăm proiectul, să construim o clădire moderne. Ni s-a spus că așa trebuie, pentru că ne aflăm lângă Curtea de Apel, o clădire modernă, și pentru că așa prevedea PUZ-ul”, spune Enache Bucovală.
De fapt, investitorul nu a avut prea multe de spus în ceea ce privește exteriorul, care trebuie să respecte reguli stricte.
„Stilul modern al clădirii, precum și aliniamentul acesteia, ne-au fost impuse de către Ministerul Culturii”, a punctat acesta.
Concluzia sa: experții i-au spus să îngroape vestigiile, el le scoate la iveală, pentru a fi văzute de toată lumea. A respectat la literă legea.
Unii au observat că lucrările au loc mai ales noapte. Am întrebat de ce.
„Am ales să lucrăm noaptea și în week-end din cauza traficului”, mi s-a răspuns.
Ziua, mașinile de mare tonaj ar fi îngreunat circulația în zonă, una din cele mai aglomerate din Constanța, în timpul programului de lucru, datorită instanțelor care-și au sediul acolo.
În ceea ce privește implicarea actualului prefect, a spus că nu are niciun fel de implicare. Terenurile au fost cumpărate între 2012 și 2014, când George Niculescu probabil că nici nu se gândea că va fi prefect vreodată. Autorizația de construire și toate demersurile anterioare sunt făcute înainte ca acesta să fie prefect. Investitorul nu este unchiul soției prefectului, ci e o rudă prin alianță mult mai îndepărtată. Mai exact, socrul prefectului este văr cu părinții investitorilor. Dacă vă gândiți acum la o situație similară în familia dumneavoastră cu siguranță veți descoperi că o astfel de persoană nu vă este foarte apropiată.
„Noi, machidonii, suntem aproape toți rude, dar prefectul este român”, glumește Bucovală.
Investitorii consideră că atacurile asupra lor au o logică de campanie electorală. Se întreabă, retoric, unde erau cei care acum îi atacă în momentul când s-au organizat dezbaterile de mediu, când s-a dat autorizația de construire, când s-a actualizat PUZ-ul, în 2003, pe tot parcursul demersului lor de a construi. Se mai întreabă de ce apar aceste critici acum, în prag de campanie electorală. Mai spun că nu vor să facă niciun fel de politică și că ar vrea ca legea să fie respectată de toți.
Prefectul George Niculescu a avut o reacție oficială la acest caz, pe care o prezentăm mai jos, în întregime:
„Dragi constănțeni,
Îmi respect promisiunile făcute la începutul mandatului de prefect, de aceea țin să fac o serie de precizări referitoare la unele acuzații adresate, în spațiul public, de politicieni constănțeni și nu numai.
Da, rude ale soției mele construiesc un imobil în zona centrală a orașului. Nu eu, nu soția mea, ci rude. Nu vreau să iau apărarea nimănui și nici să acuz pe cineva, de aceea voi cita dintr-un politician care mă atacă personal și spune: „Cu ce ne încălzește faptul că lucrarea este legală?”
Până și detractorii mei spun că lucrarea este legală. Le mulțumesc pentru „grija” pe care mi-o poartă, dar, nici măcar de dragul lor, nu voi face vreun pas pentru a încălca legea. N-aș vrea să intru în detalii: ei înșiși recunosc faptul că totul este făcut conform legii și asta e tot ce contează.
Funcția de prefect este vremelnică, însă calitatea de constănțean, onoarea de a fi locuitor al acestui oraș, o voi purta întotdeauna. Din această calitate, îmi doresc un oraș frumos, curat, în care să ne creștem copiii. În această calitate, mi-aș dori ca toate construcțiile noi să nu distrugă, ci să aducă plus-valoare spațiului public, orașului.
Din informațiile pe care le am până la această oră, construcția despre care vorbim are descărcare de sarcină arheologică, iar vestigiile găsite vor fi păstrate și puse în valoare. Părți din cetatea Tomis nu sunt distruse, ci aduse la viață.
Înțeleg că cei care mă atacă au intrat într-o logică a campaniei electorale, în care realitatea capătă, pentru ei, alte valențe, dar nu mă voi lăsa antrenat în astfel de dispute sterile.
Vreau să asigur opinia publică de faptul că nu voi face vreun pas să încalc legea. V-am asigurat că mandatul meu va sta sub semnul a două coordonate principale: interesul cetățeanului și domnia legii. Așa va fi! În ciuda atacurilor gratuite la care am fost supus în ultimele zile, vă mai pot spune că voi rămâne fidel principiilor care îmi ghidează viața și cariera profesională: transparență, eficiență și responsabilitate.”
